(1).jpg)
Viorel Coifan, vicepreşedinte PNL Timiş, este un fin cunoscător al administraţiei şi al politicii locale şi naţionale. A ocupat funcţii în fruntea judeţului şi în fruntea partidului şi chiar anumite funcţii la Bucureşti. Viorel Coifan face, în cele ce urmează, o analiză a rezultatelor alegerilor care tocmai s-au încheiat.
Vă aşteptaţi la astfel de rezultate la alegerile locale?
Mă aşteptam la o victorie a USL-ului în Timişoara şi în judeţ dar, sincer, nu credeam că va fi zdrobitoare. Pe lângă calitatea indiscutabilă a candidaţilor noştri la Primăria Timişoara şi la Consiliul Judeţean Timiş, şi mă refer aici la toţi consilierii, nu numai la cei doi lideri, Nicolae Robu şi Titu Bojin, a contribuit în mod semnificativ şi votul negativ dat puterii portocalii – pardon: – verde fistic (?!?), de către cetăţenii fără opţiuni politice clare. Cu certitudine, o analiză socio-politică post factum, făcută de profesionişti, va evidenţia mult mai riguros cauzele eşecului unui partid care a guvernat prost, dar arogant, ţara. Dar, să nu uităm, USL a câştigat o bătălie, nu şi războiul. Ca 2012 să fie Anul Victoriei va trebui să obţinem un scor similar şi în noiembrie. Având majorităţi în cele două consilii – municipal şi judeţean, în Parlamentul României şi un Guvern USL, se va putea demara şi susţine o autentică reformă. Pentru timişoreni, pentru timişeni, pentru ţară. Cum credeţi că trebuie gestionat acest rezultat? Practic, în urma rezultatelor zdrobitoare, USL are o putere mare, atât în judeţ, cât şi în Timişoara. USL a câştigat în 55 din cele 99 de localităţi din judeţul Timiş. Adică, mai mult de jumătate. Deţine majorităţi confortabile atât în Consiliul Municipal Timişoara cât şi în Consiliul Judeţean Timiş. Dar, să nu uităm, USL a câştigat o bătălie, nu şi războiul. Prin urmare, de maniera în care aleşii locali vor şti să gestioneze acest rezultat va depinde în mare măsură soarta alegerilor generale din noiembrie. Există un calendar foarte strâns, patru luni, dintre care nu se poate conta pe august, până la alegeri. În acest răstimp, în plan administrativ, trebuie să se operaţionalizeze consiliile locale şi consiliul judeţean. Acest proces este absolut necesar, deoarece urmează rectificările de buget şi pregătirea proiecţiei bugetare pe 2013. De asemenea, investiţiile începute trebuiesc continuate, respectand termenele asumate. Pe de altă parte, nu putem disocia administraţia de politică. Politica în spaţiul public este absolut necesară, politicianismul nu! Prin urmare, acţionăm în plan administrativ, în conformitate cu o politică prin care am câştigat alegerile.
Ce trebuie făcut prima dată în judeţ? Dar în Timişoara? Practic, de unde trebuie luat taurul de coarne?
Când mă întrebaţi de unde trebuie luat taurul de coarne vă răspund: chiar de coarne! În primul rând, trebuie ca noile autorităţi alese să-şi intre cât mai rapid în atribuţii. Apoi este imperios necesar să-şi definească obiectivele, parcursurile, indicatorii de performanţă pentru ceea ce intenţioneză să realizeze în mandatul de 4 ani. Adică să elaboreze un plan strategic. Şi care să preia ceea ce a fost bun în mandatul anterior şi să continue. Evident, trebuie dimensionate bugetele până la sfârşitul anului.
Trebuie şi reparat ceva, au stricat mult cei dinainte?
Eu cred că nu atât problema „reparaţiilor” – care or fi ele – este atât de importantă, ci o nouă abordare a administrării oraşului şi judeţului devine absolut necesară. Mă refer la instituţionalizarea unei colaborări pe orizontală, onestă şi eficientă, între principalele instituţii ale administraţiei publice: primărie, consiliul local, consiliul judeţean şi instituţia prefectului. Ceea ce presupune consultare şi dialog atât în interiorul partidelor politice reprezentate în administraţie, cât şi cu societatea civilă. Să dau un exemplu: puţină lume ştie că autorizarea de construire a acvariului, că nu pot să-i spun altcumva, care spintecă în două perspectiva generoasă a ansamblului Teatrul Naţional-Muzeul Banatului, a fost eliberată de consiliul judeţean, deşi terenul este în foarte intravilanul Timişoarei. A fost atacat actul în contencios administrativ? Nu. S-ar fi întâmplat această autorizare dacă era consultată şi societatea civilă? Cu certitudine, nu! Pe de altă parte, fără un canal de comunicare pe verticală cu guvernul – coerent, eficient şi transparent – autorităţile locale nu pot să facă mare lucru. Sau, în cel mai bun caz, la indicatori de performanţă superiori. Şi nu din cauză de incompetenţă, ci de legislaţie insuficient orientată spre descentralizare. Un alt exemplu care să întărească această afirmaţie este cel al centurii de ocolire şi al autostrăzii Timişoara-Arad. Cum sunt punctele de descărcare de pe autostradă la noi, în Timişoara, faţă de Arad? Să nu mai vorbesc faţă de cele din Sibiu. Şi asta în condiţiile în care preşedintele CJ Timiş era din arcul Puterii – e adevărat, însă, că în opoziţie în consiliu – iar succesivii miniştrii ai Transporturilor erau din PD-L. Şi exemplele pot continua. Important însă este ca, la ora actuală, atât la primărie şi consiliul local, cât şi la consiliul judeţean, majoritatea este de aceeaşi culoare, adică USL. Dacă şi în toamnă se obţine acelaşi scor, atunci vom putea vorbi de acţiuni coerente între autorităţile locale şi cele centrale. Evident, beneficiarii vor fi timişorenii şi timişenii.
Ce credeţi că aşteaptă oamenii de la USL?
Sunt multe aşteptări. Voi enumera doar câteva. În primul rând, oamenii aşteaptă ca promisiunile făcute în campanie să fie şi onorate. Cei proaspeţi aleşi în demnităţi publice trebuie să-şi câştige credibilitatea. Nu cu orice preţ, ci, pur şi simplu, prin fapte din care să reiasă respectul faţă de aceia care, prin votul lor, le-au încredinţat speranţa lor de mai bine. Dar asta cât mai repede, că nu mai este timp. În al doilea rând, cred eu, este important ca în elaborarea marilor proiecte, atât la primărie cât şi la consiliul judeţean, să fie consultaţi cetăţenii. Adică: beneficiarii acestora. Dacă se proceda aşa în trecut, cu siguranţă că nu asistam la „ctitorirea” monstruozităţii din oţel si sticlă din Piaţa Victoriei – am mai spus-o – şi nici la proliferarea junglei din ruinele fostului Abator, lăsat în paragină cu o nesimţire sfidătoare.
Care sunt cele mai importante proiecte pentru judeţul Timiş, în momentul de faţă? Priorităţile zero?
Proiectele începute trebuie finalizate. Operaţionalizarea deponeului de la Ghizela, staţia intermodală de la Remetea, centura de ocolire, autostrada… iată câteva dintre ele.
Dar proiectele Timişoarei?
Şi Timişoara are mari proiecte care trebuie finalizate. Din păcate, e o nevoie acută de surse de finanţare. Timişoara nu a reuşit să absoarbă suficienţi bani europeni. Într-un studiu recent al Institutului de Politici Publice din Bucureşti, referitor la sumele atrase din Fonduri Structurale, Timişoara ocupa locul 30 din 41, cu o sumă de 8,7 mil. euro, în timp ce Oradea, care este pe locul 2, a reuşit să atragă 72,9 mil. euro. În programul dlui. Nicolae Robu – noul primar prospăt ales – există o serie de priorităţi care trebuie să se operaţionalizeze în 6 luni, adică până în luna decembrie a acestui an. Ca de exemplu: demolarea clădirii din sticlă din Piaţa Victoriei, eliminarea tuturor gropilor din asfalt, transformarea în spaţii verzi a spaţiilor virane etc. Alte priorităţi sunt proiectate pe parcursul a 4 ani. Dar despre acestea, cu siguranţă că va vorbi pe larg dl. primar.
Credeţi că USL va da dovadă de mai multă deschidere către cetăţean?
Este obligat să o facă! Dacă doreşte cu adevărat să administreze corect şi eficient, cel puţin la nivel local, atunci va trebui să pună în prim planul preocupărilor sale cetăţeanul şi problemele lui. Pe care să le şi rezolve. Nu mai este timp de scuze sau justificări. Cetăţenii nu mai înghit promisiuni şi mite electorale. Ei ştiu ce vor şi vor pretinde clasei politice să onoreze promisiunile făcute. Altfel puterea câştigată devine efemeră, nemaifiind susţinută de autoritate. Eu cred că s-a ajuns la maturitatea politică necesară şi că sunt şanse reale ca să se asigure schimbarea în bine.
