La videoconferinţa de la Prefectura Timiş, de joi, 6 februarie, ministrul Eugen Nicolăescu şi-a exprimat supărarea că unii manageri din spital (nu a precizat care) nu au trimis planurile de eficientizare a unităţilor sanitare, până în 5 februarie 2014.
“Managerii nu au înţeles nimic!”
“Vreau să le transmit managerilor de spitale, nu tuturor, se ştiu cei care sunt vizaţi, că sunt supărat pe modul în care au înţeles să trateze acest subiect şi să răspundă acestei solicitări.
Nu era în interesul cuiva din minister, ci al lor să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activităţii spitalelor. Din păcate, n-au trimis toate spitalele, iar dintr-o primă analiză am constatat că managerii nu au înţeles nimic din ce aveau de făcut. Îi întreb pe manageri: ce să înţelegem de aici, că lasă decizia la latitudinea ministerului? Vă atenţionez că a răspunde altfel decât trebuie demonstrează că nu vă pasă de soarta spitalelor şi ne obligaţi să luăm noi decizii în locul dumneavoastră”, s-a supărat Nocolăescu. Tema videoconferinţei de la Prefecutura Timiş a fost “Pachetul de bază – componenta spital”. Ministrul Nicolăescu a mai subliniat că prin acest pachet se are în vedere mai multă ordine în sistem şi mai multă predictibilitate, prin definirea clară a criteriilor de spitalizare, pe fiecare tip de spitalizare. Astfel,
pachetul de bază defineşte trei modalităţi de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti şi criteriile precise pentru fiecare din ele.
1. Spitalizarea de zi – maxim 12 ore. 2. Spitalizare continuă care poate fi: de o zi – între 12 şi 24 de ore. 3. Peste 24 de ore.
“Vorbim de asemenea despre prevenirea spitalizărilor evitabile – cu excepţia urgenţelor, spitalul trebuie să devină ultima poartă de acces în sistem, doar pentru cazurile care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă”, a spus ministrul.
De ce sunt ineficiente spitalele?
Ministrul a dat câteva date de ineficienţă a spitalelor.
În ce priveşte rata de utilizare a paturilor – peste 75% din secţiile la nivelul fiecărui judeţ sunt subutilizate în diferite grade (adică sunt sub 80% grad de utilizare). La oftalmologie – rata naţională de ocupare a paturilor este de 61%, pentru spitalele judeţene, aceasta este de 58%, iar pentru cele orăşeneşti de 33%.
Se constată diferenţe semnificative, în funcţie de specializări, zone geografice, tipuri de spitale sau medii de rezidenţă. Sunt secţii de chirurgie în care se efectuează 10 operaţii pe lună. Altele sunt supraaglomerate cu cazuri care nu necesită internare în spital – exemple simple în secţiile de dermatologie, infecţii ORL necomplicate la adult, proceduri de recuperare care pot fi efectuate complet în ambulatoriu.
Un alt indicator care arată că spitalele nu fac ceea ce trebuie este rata de reinternări şi transferuri. Astfel, la până în 30 de zile de la prima externare, 12% din cazuri (ca medie naţională) sunt reinternate. Pentru fiecare judeţ există între 17 şi 25 de episoade de spitalizare continuă anual la fiecare 10.000 de locuitori.
“Regret faptul că deşi fiecare spital a primit toate datele cu privire la deficienţele pe care trebuie să le corecteze, acest lucru nu s-a întâmplat”, a conchis Nicolăescu.
