Acasă Economic Exploataţia agricolă Birda Timiș – o fermă ecologică unică în Banat care...

Exploataţia agricolă Birda Timiș – o fermă ecologică unică în Banat care îmbină agricultura și vânătoarea

421
DISTRIBUIȚI

Exploataţia agricolă Birda se află la 45 de km de Timişoara, se întinde pe 1.600 de ha și este o fermă ecologică unică în judeţul Timiş, nu numai prin faptul că îmbină agricultura cu vânătoarea şi chiar cu pescuitul, ci şi prin modalitatea de exploatare a pământului și de cultivare a plantelor.

Cum s-a ajuns aici? Inginerul agronom, Nicolas Lefebvre, directorul tehnic, a explicat:

”A fost o dorință mai veche a proprietarilor belgieni de a face agricultură ecologică, dar numai cu câteva sute de ha, 10%-15% din suprafață.

Totuși, după mai multe analize, s-a ajuns la hotărârea de a trece întreaga fermă pe sistemul eco, pentru a se evita poluarea accidentală a culturilor în sistem ecologic, dar și de a evita suspiciunile din partea clienților.

Pe de altă parte, dacă ne-am fi convertit numai cu o parte la agricultura ecologică, nu ar fi fost rentabil să investim în utilajele speciale și am fi rămas cu un ghimpe în coastă cu 200 de ha bio din 1.600.

Așadar, la sfârșitul anului 2014, am luat hotărâre împreună cu proprietarii din Belgia, ca să ne transformăm în totalitate într-o fermă eco, iar din 2015 am început producția”.

În  acea zonă, în 2010, nu era nicio cultură agricolă, în afară de niște terenuri pustii care au fost cumpărate de belgieni și le-au comasat. Acum, fermă a ajuns la 1.600 de ha compacte, toate împrejmuite cu 20 de km de gard.

În plus, pe lângă cultura mare, se află și un complex de vânătoare de 82 de ha de pădure și 15 ha de culturi speciale pentru vânat.

”Îmbinăm agricultura și vânătoarea pe aceleași terenuri. De asemenea, am făcut și mai multe ochiuri de apă pentru animale, precum și hrănitori, scăldători, dar și observatoare necesare la vânătoare.

Am construit și apartamente pentru cei care vin la vânătoare, dar și patru lacuri de acumulare. În total, deținem 13 ha de luciu de apă cu pești. Incubăm și eliberăm 10.000 de rațe pe lacurile noastre în fiecare an, dar și potârnichi.

Mai avem pe teren fazani, prepelițe, iepuri sălbătici și căpriori. Prepelițele le și creștem și nu le lăsăm pe teren să fie vânate.

Scopul este să le introducem în natură pentru a se reproduce în mod natural, iar surplusul, care este foarte mic, este vânat”, a explicat Marius Gruici, director administrativ-comercial.

”Noi nu folosim nimic chimic”!

Un principiu sine-qua-non al agriculturii ecologice este rotația culturilor.  

”Avem o rotație de 7 ani pe o parcelă. De exemplu, în primul an, venim cu grâu de panificație, în al doilea an cu ovăz, sau grâu spelta, în al treilea an, punem culturi de primăvară -floare soarelui sau soia – în al patrulea an, punem grâu, în al cincilea an, mazăre de iarnă, iar în al șaselea și al șaptelea an, cultivăm numai lucernă sau trifoi, pe care îl cultivăm și în primul an, împreună cu rapița.

Din șapte ani, ultimii doi ani sunt pentru repaus pentru pământ. Nu recoltăm nimic.

Principiul în agricultura ecologică este fără îngrășăminte și inputuri. Prin urmare noi nu folosim nimic chimic.

Asta fiindcă culturile alese și modul de rotație a acestora au mai multe efecte benefice asupra pământului și de aceea nu este nevoie de îngrășăminte chimice”, spune Lefebvre.

De exemplu, lucerna fixează azotul în sol. Aceasta nu este recoltată, dar este tocată și lăsată acolo, astfel se introduce azotul în pământ. În plus, lucerna permeabilizează pământul și este mai ușor pătruns de apă. Atunci se îmbunătățește calitatea solului.

Lucerna cultivată timp de doi ani pe teren și cosită de cinci-șase ori pe an bagă în sol între 500 -800 kg de azot substanță activă.  Mazărea de iarnă lasă între 90 -120 kg de azot substanță activă.

După doi ani de cultivat lucernă, s-a obținut o producție record de grâu de 6,2 tone la ha, fără niciun tratament chimic -ierbicid, fungicid – și aport de îngrășăminte.

Al doilea principiu aplicat în fermă este traficul controlat. Fiecare utilaj are o lățime de lucru de 9 metri. De aceea toate tractoarele și combinele sunt dotate cu GPS de mare precizie, care permite ca în fiecare an traficul să se desfășoare pe același traseu, indiferent de lucrare.

Este un fel de cale ferată invizibilă. Prin urmare, terenul nu se mai tasează, în afara suprafeței respective de maxim 20%, iar apa se infiltrează mult mai ușor.

”Costul” îl reprezintă cei doi ani de repaus obligatoriu al pământului, când nu se recoltează nimic, fiindcă pe parcela respectivă se cultivă trifoiul și lucerna. Cei doi ani sunt acoperiți cu producții de pe alte parcele sau prin practicarea culturilor duble.

”Încercăm să facem două culturi ca să compensăm”, explică inginerul Lefebvre.

La firma eco de la Birda se cultivă grâu, ovăz, grâu spelta, floarea soarelui, mazăre de iarnă și mei. De obicei, fiecare cultură ocupă o suprafață de 225 -235 ha.

Un parc auto special de utilaje agricol

În lupta cu buruienile ferma deține o parc auto special de utilaje, cu care se prășesc culturile. De ce culturile nu mai au boli și dăunători?

”Când nu mai sunt administrate chimicale și culturile nu mai sunt forțate să crească și să se dezvolte artificial, aceste se întăresc și devin imune la boli și dăunători. Se îmbolnăvesc foarte rar sau deloc. Se întăresc, fiindcă se hrănesc natural din elemente organice prezente în sol. Nici nu sunt culcate de vânt și ploi”, spune Nicolas Lefebvre.

Din păcate, anul acesta, din cauza umidității excesive, au fost unele probleme cu fusariu și putregaiul rădăcinii, dar pe o suprafață mică, de 2%-3%. A fost o parcelă inundată, iar din cauza băltirii au putrezit rădăcinile și s-au înnegrit plantele.

În ceilalți ani, nu au fost probleme deloc cu bolile și dăunătorii. Tot din cauza ploilor, în 2019, nu s-a putut intra în câmp la timp cu utilajele pentru prășit, de aceea acum soia este îmburuienată. Anul acesta este singurul când nu s-a reușit intra în câmp la timp cu utilajele pentru prășit.

În două luni, în 2019, în zona Birda, Timiș, a plouat foarte mult, peste jumătate din media anuală. Au căzut 340 de litri pe metru pătrat. De aceea a fost imposibil de intrat pe teren.

Pe lângă toate acestea particularități ale agriculturii bio, la Birda, se fac și inovații pentru a mări randamentul la câmp, fără inputuri. Astfel, se adăugă culturi suplimentare.

De exemplu se practică culturile duble, intercalate sau combinate.

 ”Ceea ce am făcut noi anul acesta este unic în Banat și chiar în România. În iulie, am recoltat grâul unde în urmă cu o lună am semănat soia. Așadar după îndepărtarea grâului în urmă rămâne cultura de soia (foto) care avea deja câțiva centimetri, în 12 iulie.”, a explicat Lefebvre.

Cum se procedează? Toate culturile sunt semănate la 25 de cm distanță între rânduri, pentru a putea trece prășitoarea cu camera video, mai puțin culturile de primăvară – soia și floarea soarelui – care sunt semănate la 75 cm.

E o prășitoare specială cu ghidaj de precizie pentru grâu. Pentru culturile duble de grâu și soia, un rând nu s-a semănat. A fost lăsat liber. Grâul a fost semănat în toamnă și s-a lăsat rândul liber pentru a fi plantată soia în primăvară. Totul se face la mare precizie.

Pe silozul din fermă se află un GPS și toate  prășitoarele și semănătorile sunt ghidate cu cameră video. Astfel, se văd rândurile cu exactitate, iar prășitoare trece pe lângă plante la o distanță de 3 cm. E un sistem de foarte mare precizie, fiindcă din ochi nu se poate lucra.

Parcul auto cuprinde semănători, greble, greble rotative și sape rotative care sunt utilizate în lupta cu buruienile, precum și prășitoare cu cameră: o prășitoare fixată la 75 de cm pentru floarea soarelui și soia și una la 25 cm. De asemenea, ferma deține și tractoare și combine.

”La noi inputurile sunt zero”

În medie, la firma eco din Birda se obțin 3.000 kg -3.500 kg de grâu la ha, la floarea soarelui și soia 1.500 kg la ha, la mazăre de iarnă, 2,5 tone la ha. La ovăz s-au obținut anul acest peste 4 tone.

”La noi inputurile sunt zero. Sămânța o producem tot noi. Nu folosim deloc erbicide și îngrășăminte. E o economie de investiție. Pe de altă parte, obținem randamente mai mici, dar la prețuri mai mari.

Un grâu furajer se vinde cu 200 -210 euro pe tonă, pe când cel convențional se vinde la 110 -120 euro. Un grâu de panificație convențional se vinde la 150 -160 euro, iar un grâu panificație bio se vinde la 300 -340 euro tona. Noi dacă facem trei tone la ha ar fi echivalentul a șase tone în convențional, ca și cifră de afaceri la ha, dar cu cheltuieli mai mici”,  a explicat Marius Gruici.

Pentru eficiența maximă, totul este mecanizat la ferma de la Birda și se utilizează agricultură de precizie, iar utilaje speciale de mare randament sunt conduse de patru angajați. Atât. Ferma mai deține depozitul de produse agricole cu o capacitate de 5.000 de tone în silozuri (cereale grele), 2.500 tone în magazii la sol. Capacitatea totala de depozitare este de 7.500 tone.

Aici se deține și sămânța utilizată. Ferma eco din Birda este verificată tot timpul anului de specialiștii de la trei mari firme de certificare eco: una din Franța, una din Germania și una din Elveția.

”Avem trei certificări, dar o să o facem și pe a patra”, a declarat Marius Gruici.

Comentarii

comentarii