Ornella Fusion Gallery, vă invită marți , 05.11.2024, la ora 18.00 la vernisajul expoziției D’après a artistului Tajo. Curator: Veronica Toma
Tasi Iosif, cunoscut ca artist sub numele de Tajo, este un artist complex, cu multiple pasiuni. Deși recunoscut în special pentru arta sa vizuală, TAJO este la fel de captivat de pictură, sculptură, natură, cultură… și apicultură. Alături de renumele său artistic, a câștigat numeroase premii și ca apicultor. După ce a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara și a absolvit Facultatea de Artă, secția pictură, a fost profesor de desen. În prezent, are o galerie de artă la Socolari, numită URMA, și un spațiu de creație – o adevărată oază de inspirație.
Expoziția artistului vizual Iosif Tasi, TAJO – „D’après” – explorează o practică tradițională în studiul artei: redarea și interpretarea unei opere clasice ca exercițiu și punct de plecare în realizarea unei noi lucrări.
De această dată, însă, sursa primară este reprezentată de propriile lucrări ale artistului. În interiorul acestora, frânturi de memorie, amintiri, idei, concepte și gânduri nearticulate vizual au rămas într-un stadiu latent, negerminate încă. D’après-urile lui Tajo investighează aceste semne și urme tăcute, conferindu-le noi conținuturi și sensuri. Forme, cuvinte și sunete sunt reluate, reinterpretate sau, dimpotrivă, epuizate în noile creații. Astfel, pistele rămase deschise devin esența unor lucrări noi, finalizând idei nerostite sau neconturate până acum.
Deși autoreferențiale, lucrările nu sunt repetitive și nu se autocitează de la o expoziție la alta; dimpotrivă, din ele se nasc noi idei fecunde și generatoare, ca reinterpretări ale unor teme recurente în creația artistului. Alte piste rămân deschise, destinate să germineze noi opere, creând o coerență care unifică întreaga sa creație.
Prin exploatarea acestui concept, Tajo revine constant asupra sinelui creator, tratându-se ca pe o resursă inepuizabilă, dar și ca pe un subiect de dialog și chestionare continuă. Opera devine astfel o sursă constantă de inspirație și raportare.
Cele două teme predominante – cartea și muzica – reprezintă coloana vertebrală a întregii opere. Cartea, în calitate de subiect, obiect, conținut și suport, l-a însoțit pe artist de-a lungul întregii sale cariere. Purtătoare de mesaj, ea traversează opera lui Tasi cu o simbolistică aparte, fiind un transmițător al cunoașterii între generații. Așa cum afirmă artistul: „Cartea este ca un bătrân ce își poartă întreaga istorie și vârstă, a cărui valoare stă în însăși esența sa.”
Muzica și sunetul sunt, de asemenea, o prezență constantă în preocupările lui Tajo, iar lucrările sale par să producă muzică, evocând nu doar mișcare, ci și vitalitate. Natura, ca sursă de viață și sunet, constituie un punct de plecare. Metafora cuprinsă în lucrarea „D’apres” este redată prin prezența lemnului cu noduri – un suport ce evocă muzica creată de vânt prin mișcarea ramurilor, foșnetul frunzelor și cântecul păsărilor.
Prin lucrarea centrală a expoziției, „Gândituri,” muzica vânturilor capătă o formă vizuală prin brațele morii ce par în continuă mișcare, reiterând amintiri și „rostogolind ani de creație și viață.”
Lucrările lui Tasi se constituie într-o simfonie vizuală; unele dintre ele devin adevărate cutii de rezonanță, iar prezența sunetului și a muzicii este subtil indusă. Alte lucrări se prezintă direct ca suporturi muzicale, construind astfel un tablou complex care depășește planul vizual și invită privitorul la o experiență multi-senzorială.