Acasă Sănătate FAMILII ÎN IZOLARE

FAMILII ÎN IZOLARE

1577
DISTRIBUIȚI

De câteva săptămâni ne confruntăm cu o criză care afectează simultan mai multe paliere şi chiar sisteme în plan mondial.

Criza legată de un aspect de sănătate publică, infecţia cu SARS – COVID -19, a generat în lanţ o serie de alte crize, financiară, a locurilor de muncă, a resurselor umane şi materiale, a sistemelor de sănătate de pretutindeni.

Trăim vremuri care constituie o provocare pentru fiecare individ în parte, pentru orice sistem, fie la nivel familial fie la nivel global.

În acest context izolarea familiei reprezintă o provocare majoră pe care până în prezent majoritatea familiilor nu au experimentat-o. Este diferită de însingurarea sau de marginalizarea acelor familii care duc povara îngrijirii unei persoane cu orice tip de dizabilitate, dar mai cu seamă cu dizabilitate psihică. Izolarea diferă tocmai prin caracterul său voluntar sau impus de autorităţi şi prin limitarea în timp. 

Familii diferite ca şi componenţă sau ca localizare, locuind în apartamente sau la case, toate se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. Familia ca şi concept modern reprezintă o formă de comunitate umană ce include două sau mai multe persoane care aleg să convieţuiască şi care nu presupune exclusiv aşa numitele “legături de sânge”. Locuinţa devine spaţiul în care familia va trebui să gestioneze criza personală dar şi implicaţiile crizei macrosistemice, globale.

Acum, mai mult ca oricând, teoriile familiale şi practica sistemică familială impun o recadrare, o nouă perspectivă asupra lecturii, analizei şi intervenţiilor în cele mai importante aspecte ale sistemului familial:

  • graniţe şi limite intra şi extrafamiliale;
  • roluri şi ierarhii;
  • relaţii şi alianţe;
  • expresia emoţională;
  • modalităţi de comunicare în interiorul familiei şi cu exteriorul acesteia;
  • reguli şi tradiţii;
  • adaptarea la ciclul de viaţă.

Pentru ca fiecare familie să poată parcurge cu bine perioada de izolare, terapeuţii familiali pot sugera câteva soluţii. Planul de criză al familiei este un plan pentru care fiecare persoană lucrează atât individual cât şi împreună cu ceilalţi membri ai familiei. Astfel, chiar şi pentru familii considerate dizarmonice sau care înaintea izolării nu au avut exerciţiul unei astfel de intervenţii, rezultatele pot fi surprinzătoare şi relevante pentru parcursul developmental al sistemului familial. 

Încă de la început, când se ia decizia (auto)izolării, familia va trebui să îşi construiască un plan, având mereu în vedere păstrarea siguranţei fiecărui membru al său, stabilirea unor obiective şi aşteptări realiste, implicarea cu responsabilitate pe toată perioada de izolare şi continuarea  folosirii abilităţilor şi experienţei pozitive dobândite în viitor.

  • Conceptele cheie care pot deveni un laitmotiv pentru familia care se confruntă cu criza:      Schimbare Adaptare Rezilienţă

Iată un exemplu pe care orice tip de familie îl poate adapta şi dezvolta în funcţie de nevoile sale:

      Plan de supravieţuire a familiei pe parcursul perioadei de izolare

  • Obiective

Utilizarea resurselor intra şi extrafamiliale pentru o adaptare cât mai eficientă la schimbare.

Asigurarea unei funcţionări independente şi optime a întregului sistem familial.

Diminuarea distresului provocat de criză şi prevenirea impactului pe termen lung asupra familiei.

Asigurarea unei bune calităţi a vieţii pentru familie pe tot parcursul crizei şi postcriză.

  • Resurse

Puterea sistemului familial rezidă în resursele însumate ale membrilor săi. Promovarea schimbării şi adaptării în situaţii de criză depinde de reacţia familiei ca un întreg. Schimbarea generată de unul din membrii familiei poate avea impact asupra întregii familii. Familia poate beneficia de resurse cunoscute din experienţe anterioare sau poate descoperi resurse noi cum ar fi:

  • Istoric personal al oricărui membru din familia nucleară sau lărgită de depăşire a unor situaţii de criză;
  • Factori transgeneraţionali, unele tradiţii familiale pot avea rol benefic în dezvoltarea abilităţilor de a face faţă crizei;
  • Persoane semnificative din afara sistemului familial constituie resurse accesibile şi de încredere;
  • Informarea privind situaţia de criză şi măsurile care sunt recomandate pentru populaţie din surse credibile şi autorizate.
  • Rezultate aşteptate

Transformarea rutinei în planuri zilnice creative, flexibile şi acceptabile de către toţi membrii familiei;

Păstrarea şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor fiecărui membru al familiei;

Exprimarea liberă a emoţiilor şi stabilirea unor relaţii de suport în cadrul familiei;

Păstrarea conexiunilor cu mediul extern şi cu alte sisteme.

Dezvoltarea şi rezilienţa.

  • Câteva sfaturi utile pentru toţi membrii familiei

Sfaturi pentru părinţi:

  • Încercaţi să nu faceţi comparaţii cu ceea ce a fost familia dumneavoastră înainte de criză.
  • Încercaţi să nu vă comparaţi cu alte familii, cu “exemple” care inundă reţelele de socializare. Familia dumneavoastră este unică şi are propriile resurse pentru a face faţă unei perioade dificile.
  • Exprimaţi-vă emoţiile fără teamă de “alterare” a imaginii personale sau de pierdere a rolului/poziţiei ierarhice în cadrul familiei. Asiguraţi-i pe cei dragi fără a-i speria că emoţiile sunt experienţe pe care le-aţi mai avut şi le puteţi controla. În caz contrar, “contaminarea” anxioasă poate conduce la accentuarea disconfortului şi a sentimentului de nesiguranţă; fiecare membru al familiei va percepe şi înţelege diferit evenimentele şi semnalele celor din jur şi va acţiona haotic. Astfel panica se va prelungi şi va fi mult mai dificilă reechilibrarea emoţională. Împărtăşirea emoţiilor, a anxietăţii mai ales, găsirea unor modalităţi simple de relaxare şi diminuare a distresului pot aduce beneficii întregii familii.
  • Partenerul de cuplu devine un aliat preţios şi un factor de echilibru în momentele mai grele, de oboseală sau de deznădejde.
  • Sarcinile de serviciu pentru acasă vor trebui planificate şi organizate astfel încât să nu interfereze cu activităţile celorlalţi membri ai familiei (alocaţi un interval de timp realist, găsiţi un spaţiu de lucru care să nu fie folosit şi pentru alte activităţi).
  • Vorbiţi cu copilul/copiii dumneavoatră!
  • Povestiţi despre situaţia specială în care vă aflaţi, în cuvinte simple, la nivelul de înţelegere adaptat vârstei;
  • Învăţaţi copilul să îşi exprime emoţiile prin cuvinte;
  • Ascultati copilul când îşi exprimă unele îngrijorări sau chiar dezacorduri şi discutaţi deschis despre acestea fără a încerca să le minimalizaţi sau anihilaţi;
  • Petreceţi zilnic o perioadă de timp cu copilul dumneavoastră, fie pentru activităţi distractive sau de relaxare, fie pentru a-l sfătui şi ajuta în proiecte proprii (şcolare sau extraşcolare).

Alocaţi timp pentru a vă ajuta copilul/copiii la teme; împărţiţi responsabilităţile astfel încât ambii părinţi să se implice.

  • Căutaţi online comunităţi pentru copii, potrivite vârstei şi intereselor acestora.

Invitaţi-i la un muzeu într-o vizită virtuală, la o expoziţie, ascultaţi muzica lor preferată împreună cu ei, citiţi împreună o poveste pe roluri (poate fi foarte distractiv şi relaxant).

  • Facilitaţi contactul online cu buniciii.

Asiguraţi-vă că întâlnirile online sunt programate astfel încât să nu interfereze cu bioritmul participanţilor.

Nepoţii şi bunicii pot avea online activităţi precum: citirea unor poveşti pentru cei mici, jocuri distractive la distanţă, chiar un joc de şah pentru pasionaţi…

  • Copilul la vârsta adolescenţei este un “adult” în devenire. Încercaţi să nu invadaţi graniţele adolescenţilor şi să nu îi sufocaţi cu sfaturi redundante. Păstraţi o relaţie bazată pe încredere şi reciprocitate. Încercaţi să îl implicaţi în ceea ce ştie şi îi place să facă: documentarea asupra infecţiei COVI-19, găsirea unor surse de informare sau a unor modalităţi de aprovizionare online, găsirea online a unor modalităţi de relaxare pentru familie etc.
  • Respectaţi un orar zilnic pentru ora de somn şi de trezire dimineţile atât pentru adulţi cât şi pentru copil/copii.
  • Păstraţi un orar regulat al meselor şi asiguraţi-vă că alimentele şi lichidele asigură necesarul fiecărui membru al familiei. Gătiţi împreună cu partenerul/partenera dumneavoastră, cu copilul/copiii, experimentaţi noi reţete sau ingrediente.
  • Ieşiţi câteva minute în curte sau în apropierea locuinţei (fără a uita declaraţia pe proprie răspundere) pentru a vă expune la lumina naturală, atât de importantă pentru copii şi adulţi. Evitaţi apropierea de alte persoane, mai ales când sunteţi însoţit de copil/copii. Păstraţi distanţa socială impusă de recomandările autorităţilor.
  • Spaţiul locuinţei, oricât ar fi de mic, poate deveni o sală pentru practicarea unor exerciţii fizice, a dansului, a oricărei forme de relaxare prin mişcare pentru toţi membrii familiei. Puteţi urmări tutoriale online pentru a vă inspira.
  • Există chiar posibilitatea organizării unor mici petreceri online cu prietenii, pe care o puteţi explora.
  • Evitaţi pe cât posibil “intoxicarea” mediatică.
  • Nu în ultimul rând, aveţi grijă de dumneavoastră!

Mamelor, nu uitaţi să vă îngrijiţi! Fiţi atente şi la nevoile dumneavoastră; păstraţi “ritualurile” de înfrumuseţare, de comunicare şi întâlnire online cu prietenele.

Pentru taţi, revederea unui meci de fotbal, handbal sau rugby în conexiune cu prietenii, o partidă de şah sau orice altă competiţie organizată online poate fi un prilej de păstrare a sentimentului de apartenenţă la grupul social.

Încercaţi să aveţi mereu în minte că a fi părinte este unic şi specific pentru fiecare. Prin ceea ce faceţi lucraţi pentru a fi cel mai bun părinte pentru copilul/copiii dumneavoastră.

Spuneţi zilnic copilului/copiilor dumneavoatră că îl/îi iubiţi.

Sfaturi pentru copii

  • Părinţii sunt alături de voi. Încercaţi să îi inspiraţi şi să fiţi inspiraţi de ei.
  • Părinţii voştri pot avea trăiri, emoţii, reacţii pe care nu le-aţi mai văzut la ei. Încercaţi să nu intraţi în panică atunci când le observaţi şi să discutaţi cu ei despre acestea.
  • Şi voi aveţi emoţii care pot deveni uneori copleşitoare. Dacă se întâmplă să simţiţi frică, îngrijorare, nelinişte, sau să nu mai aveţi plăcere pentru jocurile pe care le jucaţi înainte, dacă nu vă mai bucură jucăria preferată sau eroii admiraţi altadată din filmele animate să ştiţi că şi alţi copii de vârsta voastră pot simţi la fel. Discutaţi cu părinţii voştri despre ceea ce simţiţi şi ce vă îngrijorează.
  • Solicitaţi părinţilor să scrieţi împreună câte o scrisoare (pe care puteţi să o semnaţi şi să o transmiteţi online) bunicilor, prietenilor cunoscuţi într-o vacanţă, colegilor.
  • Faceţi propuneri pentru organizarea unei vacanţe viitoare într-un loc pe care v-aţi dorit să îl vizitaţi; faceţi împreună itinerariul şi stabiliţi cine va ţine jurnalul călătoriei.
  • Le poţi spune părinţilor că îi iubeşti, îi apreciezi şi admiri ori de câte ori simţi nevoia să o faci!
  • Nu uita! Eşti unic şi esti iubit pur şi simplu pentru că exişti!

Câteva sfaturi pentru bunici

  • Fiţi precauţi şi moderaţi în tot ceea ce faceţi.
  • Păstraţi permanent legătura cu membrii familiei extinse prin telefon, apeluri video sau skype.
  • Acum este timpul ca şi copiii dumneavoastră să vă sfătuiască şi să vă sprijine. Permiteţi-le să vă fie alături de la distanţă fără a va simţi izolaţi sau părăsiţi.
  • Păstraţi rutina şi programul de mese, somn, mişcare zilnică.
  • Asiguraţi-vă că aveţi în casă pentru cel puţin o lună medicamentele pe care le luaţi în mod obişnuit pentru afecţiunile de care suferiţi.
  • Solicitaţi ajutorul copiilor sau nepoţilor adulţi pentru a vă aproviziona cu alimente sau medicamentele necesare.
  • Ascultaţi doar informaţii din surse autorizate şi la nevoie cereţi părerea copiilor dumneavoastră.
  • Păstraţi legătura telefonic sau prin alte mijloace de comunicare cu vecinii, prietenii şi alte persoane importante pentru dumneavoastră.
  • Sunteţi importanţi pentru multe persoane dragi!

Idei si sugestii pentru cupluri

  • Puteti prelua oricare din sugestiile de mai sus care vi se pare potrivită sau adaptabilă pentru situaţia dumneavoastră.
  • Pentru cuplurile la început de drum perioada de izolare la domiciliu va fi un adevărat test în urma căruia veți putea spune: ” Noi am reușit!”
  • Pentru cei care cred că sunt prea singuri în doi, pot “înfia” o persoană pe care să o sprijine, cu care să vorbească la telefon, poate un vecin în vârstă care are nevoie de un medicament sau doar de un salut pe un ton tineresc şi energic în fiecare dimineaţă. ….
  • Gândiţi-vă cât de multe puteţi cunoaşte, afla şi realiza împreună…
  • Cuplurile în vârstă care nu mai au alte rude pot găsi cu uşurinţă printre vecini sau prieteni sau cunoscuţi personae de incredere cu care să menţină contactul prin intermediul reţelelor de socializare. Apelaţi la persoanele imediat accesibile în cazul în care aveţi nevoie de ajutor. Fiti precauţi în tot ceea ce întreprindeţi. Menţineţi legătura telefonică periodic cu medicul de familie pentru a-l informa asupra oricăror modificări în starea dumneavoastră de sănătate.

Familiile care au în ingrijire o persoană bolnavă sau cu dizabilitate

  • Timpul pe care îl petreceţi în izolare nu trebuie să devină o povară în plus.
  • Adoptaţi orice metodă eficientă în alte perioade grele şi care vă poate ajuta să depăşiţi mai uşor această perioadă şi apelaţi la persoane cunoscute care vă pot sprijini.
  • Dacă persoana cu dizabilitate a fost inclusă într-un program de recuperare, păstraţi pe cât posibil legătura cu terapeutul. Contactul periodic prin apel video sau skype poate fi util pentru o continuitate a procesului de recuperare.
  • Cei ce îngrijesc o persoană cu boli cronice trebuie să se îngrijească cu acelaşi devotament şi pe ei înşişi.
  • Informaţi-vă doar din surse autorizate, iar când aveţi neclarităţi sau nevoie de ajutor medical contactaţi medicul de familie.   
  • Împărţirea rolurilor în familie
  • Orice persoană asimilată familiei, tradiţionale sau netradiţionale, îşi poate aduce aportul în maniera sa personală la dezvoltarea unei strategii eficiente de supravieţuire în criză şi de depăşire a acesteia. Fiecare membru al familiei, indiferent de vârstă, sex, credinţe, valori, are rolul şi locul său special. 
  • Fiţi flexibili şi deschişi atunci când desemnaţi responsabilităţile în cadrul familiei.
  • Ţineţi cu toţii cont de nevoile fiecăruia dar şi de nevoia de recunoaştere şi de autonomie.
  • Renegociaţi rolul şi responsabilităţile pe care le aveţi atunci când simţiţi că aveţi nevoie de o pauză.
  • Lăsaţi periodic copiii să fie “la butoane”. Unele activităţi pot fi planificate şi organizate de ei. Va fi distractiv pentru toţi, iar pentru copii va fi un prilej de dezvoltare şi de pregătire în vederea diferenţierii.

Acestea sunt doar câteva idei pentru familiile încercate de povara izolării în contextul unei pandemii care a schimbat lumea în doar câteva săptămâni.

Perioada aceasta poate avea un nume pentru familia dumneavoastră. O puteţi numi durere, impas sau izbândă, dar cu siguranţă este şansa voastră pentru a fi pozitivi, mai îngăduitori şi înţelegători unii cu ceilalţi, mai apropiaţi de cei care vă sunt dragi, mai creativi şi dinamici, este şansa voastră pentru a fi ÎMPREUNĂ.

#STĂM ACASĂ

 Dr. Ileana-Pepita Stoica

Medic primar psihiatru

  Preşedinte Asociaţia de Psihiatrie Comunitară Şanse

Comentarii

comentarii