În acest moment, 80% din puterea de decizie aparţine bărbaţilor. “Este necesar să fie promovate femeile în funcţiile de decizie”, a spus Adriana Blaj, consilier local PNL Timiş.
“Din 27 de membrii în Consiliul Local Timişoara, numai 7 suntem femei. Mi se pare promiţător, dacă te gândeşti, că am pornit de la una. În Consiliul Judeţean Timiş, sunt vreo trei femei, din 37. Trebuie să îi convingem pe colegii de partid să ne promoveze, ne ajută şi legea”, a declarat Adriana Blaj. Conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea între Femei şi Bărbaţi (ANES), femeile reprezintă 51,2% din populaţia totală a României, cu toate acestea, din 469 de parlamentari, numai 48 sunt femei, iar din 15 ministere, doar 3 sunt conduse de femei. Conform Barometrului Uniunii Europene, în proporţie de 32%, există discriminare bazată pe criteriul de gen, în ţara noastră.
4% sunt primăriţe
ANES susţine că, în ceea ce priveşte administraţia publică locală, femeile sunt în mod evident sub-reprezentate, din moment ce, în general, peste 80% din poziţiile de decizie sunt controlate de bărbaţi. Femeile prefect sunt în proporţie de 7%, femeile subprefect, de sub 20%, femeile primar, doar de 4%, iar femeile consilieri judeţeni, de 16%. ANES a transmis, săptămâna trecută, conducerii tuturor partidelor parlamentare solicitarea de a îmbunătăţi participarea femeilor la procesul de decizie, prin introducerea în statut a sistemului ponderii de participare a fiecărui sex, în cotă de maximum 40%, la toate nivelurile de decizie. “Solicitarea oficială a fost transmisă domnului Emil Boc, preşedinte al PDL, domnului Mircea Geoană, preşedinte al PSD, domnului Crin Antonescu, preşedinte al PNL şi domnului Marko Bela, preşedinte al UDMR. Totodată, solicitările au fost transmise spre informare preşedintelor organizaţiilor de femei din cadrul partidelor, doamnei Sulfina Barbu (PDL), doamnei Rovana Plumb (PSD) şi doamnei Norica Nicolai (PNL)”, se arată în comunicatul ANES. “Este necesar să fie promovate femeile în funcţiile de decizie, dar, la noi, atâtea legi şi norme s-au dat şi nu s-au respectat. Nu cred că şi aceasta va fi respectată”, a spus Adriana Blaj.
Risc mare de sărăcie pentru femei
La o scurtă analiză asupra situaţiei egalităţii de gen în România, se pot identica o serie de puncte vulnerabile şi de ameninţări. Este vorba de gradul scăzut de conştientizare asupra politicilor de egalitate de şanse în administraţia publică şi în mass media, lipsa unor prevederi coerente, referitoare la soluţionarea plângerilor şi reclamaţiilor privitoare la discriminarea de gen. La capitolul ameninţări sunt amintite: criza economică, dinamica pieţei muncii, promovarea deficitară a campaniilor sociale în mass media, deficienţe de comunicare între instituţiile publice şi societatea civilă şi partenerii sociali. De aceea, organizaţiile de femei şi ANES propun introducerea perspectivei de gen în educaţia formală şi informală şi combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ, dar şi reducerea diferenţelor de gen în salarizare şi încurajarea concilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, promovarea perspectivei de gen în viaţa socială şi sensibilizarea massmedia cu privire la principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi încurajarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile de luare a deciziei. În ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009, cu privire la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, s-a arătat că media europeană a diferenţei salariale între cele două sexe este de 17,4%9, în mare parte datorită faptului că, de cele mai multe ori, femeile ocupă în număr foarte mare locurile de muncă sau poziţiile în interiorul companiilor considerate mai puţin importante. Tocmai din acest motiv, femeile au risc mai mare de a atinge pragul sărăciei (32% media europeană de risc de sărăcie pentru femei). “Împărţirea puterii între femei şi bărbaţi este o pre-condiţie pentru consolidarea democraţiei şi a unei mai bune funcţionări a societăţii democratice”, susţine ANES.
