După mai multe zile cu temperaturi ridicate care au ajuns chiar la 30 -31 de grade, din data de 15 aprilie, până în 19 aprilie, a plouat între 5 și 17 litri pe metru pătrat, în județul Timiș, după o secetă de zece zile și vânturi puternice.
60% din spic ieșit din burduf, 40%, înăuntru
Noaptea au fost chiar temperaturi de 0 – 1 grad. Lipsa precipitațiilor a făcut să crape pământul la suprafață în unele zone, mai ales unde terenurile sunt lutos-argiloase. Astfel, a avut mult de suferit cerealele păioase și rapița, deși multă vreme a avut umiditate, ploile au venit la timp și plantele au evoluat bine.
Marius Gheorghescu, sale manager vest BASF Timiș, a explicat că marea problema a fost că, fiindcă în multe zone a existat umiditate și precipitații suficiente, sistemul radicular s-a făcut “puturos” și nu a mai căutat apă în profunzime. A rămas la suprafață la maxim 15 cm adâncime.
Problema nu a fost seceta sau alte fenomene climatice, ci căldura excesivă într-o perioadă când nu trebuia să existe asemenea temperaturi extreme în agricultură. Căldura mare a provocat plantelor un fenomen de maturitate mult prea timpurie, care la rapiță a durat două săptămâni. A fost prea rapid.
Adunând suma gradelor, planta de rapiță și-a omorât florile. A crezut că este timpul să se pregătească de coacere. Ramificațiile rapiței nu sunt cele clasice, normale, iar numărul silicvelor e mai redus, nu e ceea ce ar trebui să fie.
Gheorghescu a adăugat că, din 20 februarie, au început temperaturile să fie foarte ridicate, iar plantele au vegetat normal, având lumenii și lucșii suficienți. Astfel, pe zona de vest, județele Timiș, Arad și Caraș Severin, lucrurile sunt precipitate cu trei săptămâni față de anii anteriori față de normalitate.
De exemplu, la grâu, a avut loc un fenomen foarte ciudat provocat de temperaturile prea ridicate. Spicul a crescut în același timp cu frunza stindard. 60% din spic a ieșit din burduf și era cu final de înflorit, iar 40% se afla încă în burduf, în 20 aprilie.
“E un fenomen ciudat pe care nu l-am mai întâlnit. Este incredibil ca un spic să înflorească 60% în exterior și 40% să fie în interior. Nu s-a mai văzut așa ceva în agricultură din zona de vest. Nu știm ce se va întâmpla în continuare. Este o situație nemaiîntâlnită”, a declarat Gheorghescu.
Plantele de grâu și orz au dimensiunile normale. Singura diferență este înregistrată în parcele unde s-a făcut o fertilizare slabă sau deloc. Acolo, există plante cu talie mică de 35 -40 cm. Specialistul BASF este de părere că acolo s-a utilizat un regulator retardant de creștere care a întârziat dezvoltarea taliei.
Au fost și temperaturi de zero grade și chiar minus un grad noaptea, au provocat un disconfort hormonal plantelor și au rămas cumva mici, dar spicul are dimensiunile normale. De fapt, nu contează talia plantei. Trebuie să fie cât mai mică. Spicul trebuie să fie împlinit. Marii fermieri au folosit regulator de creștere Medax Top și se vede că talia grâului este mai mică. A fost sub control.
Fermierii chiar caută asemenea soiuri cu talie redusă pentru ca să reziste la cădere în caz de furtună, dar soiurile românești au tale foarte înaltă. Dacă se forțează și se folosește și un regulator de creștere, înălțimea se poate reduce chiar la 45 – 55 cm. Atunci plantele au stabilitate mult mai mare, dar cel mai important este spicul care să se dezvolte normal, nu înălțimea.
Căldurile mari au ajutat porumbul și floarea soarelui
Pe de altă parte, Gheorghescu sustine că aceste călduri de peste 20 de grade până la 32 de grade au ajutat culturile de primăvară, floarea soarelui și porumbul, care au răsărit uniform. Problema e că, în nopțile de 18 – 19 aprilie, a fost zero grade în zona de vest.
“Va fi crunt și pentru culturile de primăvară, în principal, pentru porumb și pentru sorg, fiindcă sunt plante iubitoare de căldură”. Gheorghescu a discutat cu mai mulți fermieri și le-a recomandat să utilizeze biostimulatori, pentru a prelua cumva stresul acesta termic produs plantelor.
Stresul hidric a provocat tulburări hormonală la plante. În 14 aprilie, au fost 26 de grade, în următoarele două zile au fost 32 de grade, după aceea 16 grade. Aceste șocuri au dereglat ciclul normal de creștere și de funcționare a plantelor. De aceea în perioada aceasta, specialistul BASF îi îndeamnă pe fermieri să utilizeze biostimulatorii pentru culturile de primăvară, porumb floarea soarelui, sorg, soia, dar aceste produse să fie naturale, să nu fie nimic chimic.
Ideal ar fi să nu se folosească îngrășăminte foliare produse pe bază de triazol și erbicide hormonale. Plantele au avut un stres hidric, apoi a venit stresul termic, care este mai periculos decât cel hidric, iar dacă intervine pe planta și un stres chimic de orice natură va dăuna grav.
La porumb, floarea soarelui, soia și la mazăre, trebuie un repaus de trei patru zile fără să intervii pentru ca plantele să-și reia ciclul normal.
Unde a crăpat pământul depinde și de tipul de sol. Cele nisipoase nu au cum să se crape. Totul e în funcție de lucrările solului care au fost făcute de fiecare fermier. Dacă s-a folosit scarificatorul, apa s-a dus în sol normal, dacă există zone de sărătură, de băltiri, acolo, este normal mai ales în solurile luto-argiloase, la suprafață produc acele crăpături. Dacă scoteai planta din pământ la rădăcină jos era umed, chiar dacă terenul era uscat la suprafață. Este un fenomen natural al structurii solului respectiv.
“Seceta nu a fost atât de periculoasă cum au fost temperaturile înalte foarte dăunătoare culturilor. Nu a fost o secetă prelungită, ci una blândă și treptată. Totuși au fost niște ploi. Au fost și vânturi de 70 – 80 de km/h. E clar că la suprafață, au provocat aceste crăpături”, a spus Gheorghescu.
Nu a fost atât de drastică seceta și nu a fost o problemă pentru zonă de vest.
În aceste condiții, specialistul BASF previzionează că producția la rapiță va fi mai redusă cu 30% față de cea din 2023, iar la cereale păioase, tot până în 30%. Totuși, este este prematur să se decidă acum, dar se va vedea mai târziu peste 14 -20 de zile, fiindcă atunci începe să dea laptele la bob și atunci poți face o estimare mai realistă.
Gheorghescu apreciază că la rapiță calendaristic vorbind și tinând cont și de ciclul de viață al culturii și fiindcă are silicvele formate în 20 aprilie, în 35 -40 de zile, va începe recoltarea. Va fi o decălare de 15 -25 de zile față de normal, depinde de fiecare zonă.
Specialistul BASF a estimat că la orz și la celelalte cereale păioase, recoltatul va demara prin 25 mai, deși normal era spre 15 iunie. Va fi o decalare de trei săptămâni mai devreme la recoltat.
“Eu sunt din 2012 în agribusines, dar am vorbit cu oameni mai experimentați care lucrează de mult mai mulți ani în agricultură și cu șefi de fermă cu multă experiență. Asemenea fenomene din acest an nu le-au mai întâlnit niciodată”, a spus Gheorghescu.
Daniel Grosz, Bayer: “2024, un an atipic!”
Daniel Grosz, director regional vest Bayer, este de părere că aceste crăpături care s-au înregistrat în zona Timișului au avut loc în funcție de calitatea solului și de cum a fost pregătit terenul pentru însămânțare. E adevărat că în ultima perioadă, până în 20 aprilie, au fost zile și de 31 -32° și vânturi mari, în Timiș, Arad, Bihor, de aceea la suprafața solului au mai apărut și crăpături.
Terenul s-a uscat în zona de vest. Totuși, oriunde te duceai, în 20 aprilie, tot porumbul și floarea soarelui erau răsărite perfect, fiindcă au avut umiditatea necesară.
Grosz consideră că chiar dacă la suprafață vântul din ultima perioadă și temperaturile au mai uscat solul, dacă s-a respectat adâncimea de semănat și patul germinativ a fost pregătit cum trebuie bobul de porumb a avut umezeală de aceea a răsărit la timp. Dacă terenul nu a fost discuit foarte agresiv, și-a păstrat umiditatea, iar sămânța a avut condiții de răsărire perfecte în această primăvară.
Daniel Grosz a verificat pe câmp, iar în 20 aprilie, a constatat că orzul și triticalele erau înspicate, dar și multe sole de grâu. Totul este mai grăbit cu trei săptămâni pe fondul temperaturilor mult prea ridicate chiar de peste 30 de grade. Cald a fost și în timpul iernii, iar în primăvară a făcut ca rapița să își formeze silicvele, după 15 aprilie.
” Este un an atipic, pentru data calendaristică de 20 aprilie. Nu am mai întâlnit un an în care evoluția plantelor să fie atât de grăbite cu trei săptămâni. Cu o săptămână poate s-a mai întâlnit, dar nu la nivelul acesta trei săptămâni la stadiul acesta”, a spus Grosz.
Specialistul Bayer recomandă ca pentru păstrarea apei în sol după arătură de toamnă, fermierul trebuie să aplice primăvara lucrări minimale, cu o grapă cu o bară nivelatoare în față. Orice lucrare pe care o face trebuie să fie cu o pierdere minimală de apă din sol.
Dacă fermierii au știut să utilizeze lucrări care să păstreze apa în pământ, chiar dacă au fost 31 – 32° la mijlocul lui aprilie, la adâncimea de semănat putea să existe umiditate, iar bobu a putut să încolțească fără probleme. “Plantele au o răsărire explozivă și uniformă la culturile de primăvară, de porumb și floarea soarelui, în 20 aprilie”, a concluzionat Grosz.
Despre preconizată secetă care va lovi agricultură din Timiș și din celelalte județe din zona de vest, specialistul Bayer nu se poate exprima. El spune că o prognoză este o prognoză, iar pe termen lung este greu de spus cu exactitate. O prognoză poate fi exactă pentru minim cinci -șase, până la 10 zile.
Ce va fi, în iulie-august, este foarte greu de estimat. “E greu să zici acuma că la vară va fi secetă peste câteva luni”, a spus Grosz. În unele zone din Timiș, au fost precipitații de 13 -17 l pe metru pătrat în 17 -18 aprilie, în altele 5 litri, iar în altele chiar 20 de litri pe metru pătrat.
Concluzia lui Daniel Grosz a fost că, la culturile de toamnă, fie că vorbim de grâu, fie de rapiță, impactul încălzirii globale și a mediilor temperaturilor sunt mari. Toate aceste sume de grade de temperatură acumulate într-un timp foarte scurt pe cultura de cereale păioase la grâu și rapiță au determinat ca arhitectura plantei să se dezvolte rapid.
“S-a trecut foarte repede dintr-o fază vegetativă într-o fază de generativă când a început să se formeze spicul la cereale, ramificațiile și silicvele la rapiță. Aceste culturi au ars niste fenofaze. S-au grăbit să facă talie, să facă frunze și să ajungă repede în faza de fructificare”, a adăugat Daniel Grosz.
