Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, adresează Guvernului României trei revendicări, în criza îngrășămintelor și a cerealelor, provocată de războiul din Ucraina.
Porniți combinatul
Dimitrie Muscă cere ca Guvernul României să se implice urgent, astfel încât să pună în funcțiune combinatul de îngrășăminte chimice de la Târgu Mureș, atât de necesare agriculturii românești. Tragedia este că nu a intervenit până acum, să ajute combinatul să producă și iată unde s-a ajuns, încât mulți fermieri reduc doza la fertilizanți, chiar cu 50% în cultură, cu efecte dramatice asupra producțiilor în 2023. “Guvernul trebuia să intervină: stai de vorbă, mai dai, mai negociezi, faci să meargă treaba. Atrag atenția încă o dată că acest important combinat de la Târgu Mureș trebuie să lucreze. Dacă nu e așa, e vina numai a Guvernului României. Eu cred că prețul gazului este scump. Domnule, este scump, dar trebuie ca acest combinat să producă, fiindcă agricultura are nevoie de fertilizanți ușor de accesat. Ori subvenționezi fermierii și dai preț, ori subvenționezi gazul”, este de părere Muscă.
Scepticismul fermierilor arădeni este mare. Dacă până acum, nu a fost pus în funcțiune combinatul din Târgu Mureș, la iarnă, va fi și mai greu, dat fiind că problema scumpirilor la energie, gaz și curent electric, nu este rezolvată, deși guvernul spune că depozitele sunt pline cu gaze naturale. De aceea, în aceste condiții, combinatul ar trebui să funcționeze. De ce nu îi dau drumul, dat fiind că acoperă 50% din necesarul intern de fertilizanți? În produsele ce vin de afară, fermierii nu au încredere, fiindcă nu sunt de așa calitate. Muscă a lucrat întotdeauna cu combinatul de la Târgu Mureș. Producțiile extraordinare pe care le-a făcut an de an au avut la baza fertilizantii produși de Târgu Mureș și omul a fost foarte mulțumit de rezultate. Deocamdată Muscă nu a intrat în criza îngrășămintelor, fiindcă toată cantitatea necesară o are asigurată în stoc, produsele sunt cumpărate și plătite pentru cele 7.600 de ha pe care el le lucrează. “Acum nu simt criza, iar la anul nu știu ce va fi. Nu vreau să anticipez”. În vară, a achiziționat trei trenuri de îngrășăminte care îi vor ajunge atât pentru campania de toamnă, cât și de primăvară. Fermierii arădeni mai susțin că acest combinat petrochimic a produs jumătate din îngrășămintele utilizate în agricultura din România, iar acum este inacceptabil să fie închis, iar ei să cumpere produse extrem de scumpe aduse din import.
“Cerem oprirea măcelului vacilor!”
A două revendicare este oprirea măcelului bovinelor. De ce? Muscă atrage atenția că, zilnic, 600 -700 de vaci de lapte se taie în trei abatoare din Moldova, fiindcă crescătorii nu mai au hrană să le dea, iar prețul la lapte nu le acoperă cheltuielile. “Există 24 de județe unde nu mai este lapte să se dea elevilor din școli. Au luat laptele din gura copiilor. Asta e o mare tragedie, iar în continuare până la sărbători, se vor sacrifica mii de vaci. La primăvară, le vom arată copiilor cum arată bovina pe ambalajul ciocolatei Milka sau în alte poze. Cerem oprirea măcelului vacilor!”, este mesajul lui Muscă. A treia problemă “spinoasă” este cu privire la prețul cerealelor românești care se izbește de oferta uriașă de grâu intrată în țară din Ucraina.
Dimitrie Muscă vrea să tragă încă un semnal de alarmă, fiindcă așa a fost sfidată agricultura autohtonă și fermierii români. Toate morile din țară sunt copleșite de grâul ucrainian, iar producătorii locali au rămas cu cerealele în hambare fără să aibă șansa să le valorifice. Când a zis Putin în urmă cu câteva zile că nu mai da drumul la cereale, a crescut valoarea cu 16 euro. Apoi, când a spus că s-ar putea să lase să iasă cerealele, imediat a scăzut prețul la grâu cu 16 euro. “Chiar dacă Putin lasă sau nu acest culoar maritim de la Odesa, la noi tot intră grâul din Ucraina pe cale rutieră, ferată sau maritimă. Marii traderi au luat produse ieftine de la ucrainieni, iar cele românești au rămas în hambare. Astfel, guvernul și-a băgat piciorul în agricultura locală. Iată cum ne poate duce la pomană”, este de părere Muscă.
3.000 de ha de păioase
În această toamna, el a înființat peste 3.000 de ha de păioase, grâu și orz, și 1.500 ha de rapiță. O parte din grâu era răsărit. Totul merge bine, până în luna noiembrie. Muscă a cultivat soiul Anapurna de la Limagrain și Biharia de la SCDA Lovrin. Biharia este un soi românesc foarte bun care a dat în ferma de la Curtici 9.020 kg la ha. “Biharia este un grâu de top, în condițiile în care se bate cu genetică franțuzească. E producția ce am obținut-o la Curtici pe un lot. Fiindcă este foarte convingător, l-am semănat și în această toamna să văd și constanta lui”. El aplică o tehnologie aparte, dar nu vrea să divulge mai mult. E tehnologia Muscă. Ca fertilizanți, el a utilizat îngrășăminte complexe de la Târgu Mureș: azot, fosfor, potasiu pe tona de produs finit de grâu, orz, porumb sau rapiță. Nu a făcut rabat la cantitatea de îngrășăminte, chiar dacă au fost scumpe, altfel nu obține producție. Cine dă îngrășăminte mai puține nu va mai avea rezultate cât este potențialul plantei, dar nici calitate. El a utilizat mai întâi soiul Glosa, dar Anapurna l-a bătut, inclusiv pe Biharia. De ce? În genetica franceză se investesc bani mulți, pentru un scop mare: să se obțină performanță în câmp, pe când la noi, nu. Cercetătorii români nu sunt ajutați. Totuși la SCDA Lovrin, s-a obținut soiul Biharia foarte productiv. 9.020 este o producție bună și Muscă se declară mulțumit. E păcat că la acest soi românesc nu s-a făcut mai multă reclamă să afle fermierii să îl folosească așa cu mare încredere.
Ing. Gheorghe Bunta, coordonatorul echipei de la SCDA Lovrin care a creat Biharia și Dacic, a explicat că cele două soiuri noi au fost testate în loturile experimentale, dar trebuiau verificate și în câmp. “Am decis să ieșim cu ele la fermierii mari, să le testăm și în producție, fiindcă aveam rezultate numai din loturile de cercetare. O asemenea lucrare poți să o consideri încheiată când ai feed-beak-ul de la destinatar, producătorul final. L-am ales pe domnul Muscă, cu un lot de 8 ha cu o tehnică superioară aplicată, dar a fost cultivat și la Cauaceu și Apator Service, în Bihor”, a spus Bunta. Astfel, Biharia a depășit 9 tone la ha. A fost o producție record la nivel de fermă. Domnul Muscă a fost mulțumit și a păstrat sămânța să o utilizeze în producție în continuare. În 2022, SCDA Lovrin a reușit să vândă 200 de tone de sămânța de Biharia și Dacic. ”A mai fost cerere de la fermieri, dar nu a mai fost sămânța. Noi facem tot posibilul să extindem suprafețele cu soiurile aceste noi, fiindcă suntem siguri că, din 2023, cererea va fi și mai mare, după ce agricultorii vor vedea rezultatele foarte bune din producție și de înaltă calitate”, spune Bunta. Dacic a avut rezultate mai mici cu 10%, dar l-a depășit la calitățile de panificație pe Biharia. Dacic are gluten și proteină cu 1-2% mai mult. Dacic este un grâu ameliorator de panificație, care se poate cupaja cu alte soiuri cu calitate mai slăbuță. Îmbinand un soi de calitate foarte bună cu un soi de calitate slabă, se pot obține grâne de panificație bune. La Curtici, Biharia a avut toate calitățile excelente: 16% proteină și peste 32% gluten.
Dacă grâul evoluează bine, rapița este mai mult decât de revistă, în fermele de la Curtici. E deosebit de frumoasă, iar orzul arată excelent, este răsărit, cu densitatea bună. “Tot ceea ce am semănat în această toamnă merge foarte bine, avem rezultate, până acum, în luna noiembrie”. Din septembrie, ploile au fost foarte bogate, în agricultura Aradului. Au căzut precipitații de 430 de litri pe metru pătrat până în noiembrie. Până la recoltarea porumbului, au fost 228 de litri pe metru pătrat, după care au mai venit 200 de litri. “Acum avem apă în pământ, dar nu este la capacitatea de saturație. Mai încape”, a constatat fermierul. Dimitrie Muscă este mulțumit de producția de cereale. El a reușit să vândă 7.500 de tone grâu când era 1.700 lei tonă. Din păcate, acum nu mai dă nimic, fiindcă prețul a scăzut. Mai are cantități bune în hambar, dar își permite să le mai păstreze, până când vor fi prețuri.
”Dacă guvernul vrea să ne omoare cu totul măcar să ne spună să fie decent, nu să ne lase să ne chinuim”. Porumbul costă 1.400 lei – 1.500 lei tona, dar din cauza secetei, a făcut mai puțină producție în acest an, numai 3.000 de kg la ha. Din păcate, fermierii se tem că guvernul s-ar putea să nu dea despăgubire de secetă la porumb, ci numai pentru culturile de toamnă. Nu se știe exact, dar fermierii speră că, totuși, vor fi despăgubiți cu ceva. “Nu vedeți că nu se dau subvențiile pentru porc și lapte? Nu vedeți ce tragedie trăim? Nu mai pot ei de agricultură românească. Cred că Guvernul României este incapabil să înțeleagă prin ce trec fermierii. Nu credeam că un ofițer al armatei române nu este și patriot să sară în ajutorul fermierilor români”, mai atenționează fermierul Muscă din Curtici.
