Acasă Cultura Festivalul Internaţional de Folclor „Tradiţii belinţene” – ediţia a II-a

Festivalul Internaţional de Folclor „Tradiţii belinţene” – ediţia a II-a

DISTRIBUIȚI

În cadrul evenimentului au avut loc şi alte manifestări conexe: dezvelirea bustului compozitorului Sabin Drăgoi, lansarea cărţii „Muzicieni din Banat” şi înmânarea diplomei de „Cetăţean de Onoare” preotului Constantin Târziu, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Paris

Localitatea timişeană Belinţ a fost, duminică, în sărbătoare. Ansambluri folclorice din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, dar şi din Serbia şi Franţa şi-au etalat măiestria la cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Tradiţii belinţene”. În deschiderea evenimentului, organizat de către Primăria şi Consiliul Local Belinţ, cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, în faţa şcolii generale din localitate a fost dezvelit bustul compozitorului Sabin Drăgoi, operă a sculptorului Gheorghe-Aurel Ardeleanu. „Se împlineşte un vis mai vechi al belinţenilor: acela de a-i ridica marelui compozitor Sabin Drăgoi un bust, din bronz, în spaţiul public al comunei noastre. Aveam această datorie morală faţă de un om care nu este fiu al Belinţului, dar care a făcut pentru noi, pentru cunoaşterea folclorului nostru atât de mult, încât recunoştinţa noastră poate părea chiar prea mică. Sabin Drăgoi, culegând la noi, în 1934, folclorul muzical, a publicat la Craiova, în 1942, „Monografia muzicală a comunei Belinţ”, apoi, prin compoziţii proprii, a pus în valoare acest tezaur, armonizând 30 de cântece pentru cor mixt şi de bărbaţi, care au fost repede preluate în repertoriul tuturor corurilor bănăţene, dar şi al unor renumite coruri din restul României. (…) Mai mult, renumiţi compozitori români şi străini s-au inspirat din folclorul nostru cules de Sabin V. Drăgoi şi au compus lucrări de o mare frumuseţe şi popularitate”, a spus, în cuvântul său, Gheorghe Florin Laza, primarul comunei Belinţ, propunând ca, de anul viitor, Festivalul internaţional de folclor de la Belinţ să poarte numele compozitorului Sabin V. Drăgoi.

Varianta belinţeană a Baladei Mioriţa – sursă de inspiraţie pentru mari compozitori

 

După slujba de sfinţire a monumentului, oficiată de un sobor de preoţi, a fost lansată cartea „Muzicieni din Banat”, semnată de muzicologul lugojean Constantin-Tufan Stan şi apărută, cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, la Editura „Eurostampa” din Timişoara. Momentul i-a prilejuit autorului să evidenţieze câteva elemente definitorii ale personalităţii profesorului, folcloristului şi compozitorului Sabin Drăgoi, dar şi faptul că varianta belinţeană a Baladei Mioriţa a fost sursă de inspiraţie pentru mari compozitori români sau străini, precum Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu sau György Ligeti.

Suite coregrafice în premieră

Evenimentul a continuat cu parada portului popular, de la şcoală până la biserica din sat, unde, pe scena amenajată în faţa lăcaşului de cult, au evoluat ansamblurile: „Bujoreana” din Traian Vuia, „Dor de Munte” din Bucova, „Ciobănaşul” din Bouţari, „Bareuzai” din Franţa, „Liliacul” şi „Bălgărce”din Vinga, „Sveti Sava” şi „Branko Radicevic” din Serbia, „Iedera” din Oţelu Roşu” şi „Hora Belinţului”, care a prezentat, în premieră, o suită de dansuri inspirate din melodiile de joc culese de Sabin Drăgoi la Belinţ, în 1934. Totodată, în faţa belinţenilor au evoluat şi îndrăgitele interprete de muzică populară Andreea şi Nicoleta Voica.

Preotul Constantin Târziu – Cetăţean de Onoare

În deschiderea spectacolului folcloric, primarul Gheorghe Florin Laza i-a înmânat preotului iconom stavrofor Constantin Târziu, fiu al Belinţului, paroh al Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, diploma de „Cetăţean de Onoare al comunei Belinţ”, evidenţiind faptul că din iniţiativa şi prin eforturile preotului originar din Belinţ, Biserica Ortodoxă Română din Paris a revenit, de curând, sub jurisdicţia Patriarhiei Române, după ani lungi de zbucium în care a fost ameninţată cu înstrăinarea. Preotul Constantin Târziu nu şi-a uitat satul natal şi s-a străduit să ducă şi peste hotare faima tradiţiilor belinţene, aşa cum a făcut-o cu Ansamblul „Hora Belinţului“, cu care s-a inaugurat prima Rugă Bănăţeană din Paris. Totodată s-a preocupat şi a venit în folosul belinţenilor, prin dotarea dispensarului din comună cu aparatură medicală. Preotul Constantin Târziu a mai primit şi o „Diplomă de excelenţă”, din partea secretarului de stat Vasile Timiş, reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor la acest eveniment, pentru promovarea patrimoniului cultural naţional. La sărbătoarea de la Belinţ au mai fost prezenţi: Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Răzvan Hrenoschi, reprezentantul Consiliului Judeţean Timiş, consilierul judeţean Nicolae Bitea, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu, consilieri locali şi feţe bisericeşti, în frunte cu PS Paisie Lugojanu, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

 

Comentarii

comentarii