Acasă Economic Fondurile europene sunt la limita aplicabilităţii

Fondurile europene sunt la limita aplicabilităţii

DISTRIBUIȚI
România are încă o rata scăzută de absorbţie a fondurilor în domeniul transporturilor, energiei şi asistenţei tehnice
 
Fondurile UE în Europa Centrală și de Est – Raport privind progresul înregistrat în perioada 2007 –2010 a fost compilat de Divizia de Consultanță în Fonduri europene și Sector Public a KPMG, pe baza informațiilor primite de birourile KPMG din Europa Centrală și de Est (ECE). Încă de la aderarea ţărilor din ECE la Uniunea Europeană în 2004 și respectiv în 2007, a fost evident că utilizarea eficientă a sprijinului acordat de Uniunea Europeana poate contribui la creșterea performanțelor economice ale acestor țări. 

În consecință, este responsabilitatea Statelor Membre să utilizeze în mod corespunzător sprijinul acordat și să crească coeziunea economică și socială. Elaborarea unei strategii corespunzătoare, coerente pentru alocarea fondurilor UE este doar primul pas, dar fundamental, în implementarea politicii UE de coeziune. Implementarea și absorbția cu succes a fondurilor UE este condiționată nu numai de eficiența sistemelor administrative ale Statelor Membre, dar și de pto-activitatea beneficiarilor potențiali. Raportul întocmit de KPMG are un dublu scop: in primul rând, oferă o imagine de ansamblu asupra progresului înregistrat de Cadrul Strategic Național de Referință ajuns la jumătatea duratei de derulare a programului, care acoperă perioada dintre 2007 și 2013; in al doilea rând, raportul prezintă sistemul de implementare a două instrumente de finanțare, respectiv JEREMIE și JESSICA în fiecare țară ECE. Raportul a fost centralizat si procesat în lunile martie-aprilie 2011 cu participarea unui număr de 10 birouri KPMG din Europa Centrală și de Est. 
România și țările din Europa Centrală și de Est au suferit o reducere semnificativă a investițiilor străine de la începutul crizei pe măsură ce investitorii au părăsit pieţele emergente, îndreptându-se către economiile cu dezvoltare rapidă (BRIC), în căutarea unor oportunitati de afaceri mai profitabile și a unor piețe mai sigure. La sfârșitul anului 2010, programele incluse în Cadrul Strategic Național de Referință al țărilor Baltice înregistraseră cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, între 60 și 76%, ceea ce este remarcabil comparativ cu perioada scursă. Procentul de proiecte contractate în alte țări se situează la mijloc, fiind cuprins între 48 și 57%, în timp ce sumele contractate comparativ cu bugetul disponibil pe perioada de șapte ani sunt mai mici în România și Bulgaria. Pe primele locuri la absorbția Fondurilor Europene se situează Letonia și Lituania, în timp ce România și Bulgaria își dispută ultimele locuri. 
 
Mai puțin de jumătate din bugetul disponibil României a fost contractat în 4 ani
 
La nivelul Europei Centrale și de Est, la jumătatea perioadei de implementare a programului cuprinsă între 2007 și 2013, granturile contractate de cele 10 țări din ECE se ridicau la 110,2 miliarde Euro. Această sumă reprezintă 53% din bugetul total alocat pentru perioada 2007 – 2013. Până la sfârșitul anului 2010, o sumă de 36,3 miliarde de Euro (respectiv 17%) din bugetul disponibil și o treime din granturile contractate fuseseră rambursate beneficiarilor. Tot până la sfârșitul anului 2010, majoritatea măsurilor de intervenție se situau în jurul unui procentaj de contractare cuprins între 33% și 82%. Majoritatea granturilor, în valoare de 81,96 miliarde Euro, respectiv 74% din totalul granturilor contractate au fost în domeniul transporturilor, dezvoltării resurselor umane, dezvoltării economice și al proiectelor de mediu. În aceste condiţii, este chiar și mai important ca România să profite de sumele considerabile, încă disponibile, din fondurile UE acordate pentru perioada 2011-2013.  Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, intitulat EU Funds in Central and Eastern Europe , arată că în România rata de absorbţie a fondurilor europene continuă să se situeze în urma altor țări din Europa Centrală şi de Est în multe sectoare. În timp ce mai puțin de jumătate din bugetul disponibil României a fost contractat în 4 ani, sub 10% a fost rambursat beneficiarilor.
Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în Romania subliniază: “Analiza KPMG arată că România are încă o rata scăzută de absorbţie a fondurilor în domeniul transporturilor, energiei şi asistenţei tehnice. Până în decembrie 2010, în cadrul Planului Național de Dezvoltare fuseseră contractate granturi în valoare de 10,4 miliarde de Euro. Prin urmare, într-o perioadă de patru ani a fost contractat ceva mai puțin de jumătate din buget. Procentajul de contractare este sub nivelul țărilor ECE, dar comparativ cu perioada scursă, nu este atât de departe de obiectivul ce trebuie atins. Din această sumă, granturile rambursate beneficiarilor s-au ridicat la doar 1,5 miliarde de euro, reprezentând mai puțin de 10% din bugetul disponibil în perioada de șapte ani. Veştile bune sunt că în domeniul cercetării & dezvoltării şi al dezvoltării resurselor umane absorbţia fondurilor structurale a fost eficientă, iar Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale au întreprins deja acțiuni de amploare pentru recuperarea decalajului.”
 
Procentajul de plăți este cuprins între 1% și 18%.
 
Florin Bănăţeanu, Director pentru Consultanţă în Fonduri Europene si Sectorul Public din cadrul KPMG Romania, adaugă: ”Până la sfârșitul anului 2010 procentajul de contractări a atins cel mai mare nivel în domeniul dezvoltării resurselor umane și dezvoltării urbane și rurale (dezvoltarea infrastructurii în zonele urbane și rurale). Ambele măsuri de intervenție au atins un procentaj de contractare de peste 79%, ceea ce este remarcabil la nivelul Europei Centrale și de Est. Dintre celelalte măsuri de intervenție, un domeniu care a înregistrat rezultate bune a fost cercetarea & dezvoltarea și inovarea. Din punct de vedere al sumelor rambursate, procentajul de plăți este foarte redus, fiind cuprins între 1% și 18%. Cu toate acestea, pentru măsurile de intervenție din domeniul energetic cu performanțe mai slabe, aproape un sfert din granturile contractate au fost plătite beneficiarilor.” 
După cum menţionează Nemoianu, “Fondurile europene reprezintă o oportunitate unică de îmbunătăţire a infrastructurii în România şi de încurajare a investiţiilor. Acestea ar trebui să reprezinte elementele solide ale unei dezvoltări în spirală.  În plus, pe termen scurt, proiectele de infrastructură vor crea locuri de muncă şi vor reprezenta un stimulent binevenit pentru economie, în special in domeniul construcţiilor, care a fost în mod deosebit lovit de recesiune. Este esențial ca Guvernul să continue să acorde prioritate maximă utilizării mai eficiente a acestei importante surse de finanţare.” 
 

Comentarii

comentarii