Fostul Papă Benedict al XVI-lea a murit sâmbătă la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican, a anunţat un purtător de cuvânt al Sfântului Scaun.
“Cu tristeţe vă informez că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a încetat din viaţă astăzi, la ora 9:34, în Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican. Informaţii suplimentare vor fi furnizate cât mai curând posibil”, a spus purtătorul de cuvânt într-o declaraţie scrisă citată de Reuters.
Succesorul său, Papa Francisc, l-a vizitat recent pe Benedict al XVI-lea și i-a îndemant pe credincioși să se roage pentru sănătatea sa.
Deși fostul pontif era bolnav de ceva vreme, Sfântul Scaun precizat că starea sa de sănătate a s-a deteriorat din cauza vârstei înaintate.
Fostul papă, în vârstă de 95 de ani, era îngrijit şi monitorizat medical în mânăstirea Mater Ecclesiae, de la Vatican, după ce în cursul ultimelor zile starea sănătăţii sale s-a deteriorat.
Cotidianul catolic La Croix a scris că Benedict era tratat pentru probleme renale.
Agenţia italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficienţă renală.
Vaticanul a precizat ulterior că trupul său va fi depus începând de luni în Bazilica Sfântul Petru.
Vaticanul are ritualuri minuţios de elaborate pentru ceea ce se întâmplă când moare un papă în funcţie, dar nu există ritualuri cunoscute public pentru ce se întâmplă în cazul unui fost papă.
Născut Joseph Ratzinger în Germania, Benedict avea 78 de ani când, în 2005, a devenit unul dintre cei mai bătrâni papi aleși vreodată.
Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 succedându-i Papei Ioan Paul al II-lea, care a fost suveran pontif timp de 27 de ani, până la moartea sa. Cardinalii, reuniţi în conclav, l-au ales pe noul papă Benedict din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit “o pereche de mâini sigure”.
Primul papă german din ultimii 1.000 de ani, Benedict a recunoscut însă că n-a strălucit ca administrator al Sfântului Scaun, spunând că a dat dovadă de “lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor” în timpul papalităţii sale de opt ani, care a fost marcată de unii paşi greşiţi şi de un scandal legat de scurgeri de informaţii.
Înainte să devină papă, timp de aproape 25 de ani, a fost cardinalul Joseph Ratzinger şi a fost puternicul şef al biroului doctrinar al Vaticanului, cunoscut sub numele de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei.
Conservatorii din Biserică l-au privit pe fostul papă ca fiind purtătorul lor de stindard, iar unii ultratradiţionalişti au refuzat chiar să îl recunoască pe succesorul său, Papa Francisc, ca pontif legitim. Aceştia l-au criticat pe Papa Francisc pentru abordarea sa mai deschisă faţă de membrii comunităţii LGBTQ+ şi faţă de catolicii care au divorţat şi s-au recăsătorit în afara Bisericii, spunând că ambele subminează valorile tradiţionale.
