Acasă Actualitate Fumătorii din Timişoara sunt invitaţi să intre în Programul Naţional „Stop Fumat”

Fumătorii din Timişoara sunt invitaţi să intre în Programul Naţional „Stop Fumat”

166
DISTRIBUIȚI

Fumatul este o boală cronică – dependeţa de nicotină. Femeile fumătoare sunt cu 25% mai predispuse să dezvolte maladii coronariene, în comparaţie cu bărbaţii. În România, în ultimii 20 de ani, numărul fumătoarelor aproape s-a dublat. Peste 55% dintre femeile fumătoare au între 15 şi 34 de ani, fiind la vârsta fertilă.

Femeile fumătoare mor mai repede

Fumătorii din Timişoara sunt invitaţi să intre în Programul Naţional „Stop Fumat”, unde vor primi ajutor de specialitate. Fumatul este o cauză reală a multiplelor forme de cancer la femei. Iar numărul femeilor care se îmbolnăvesc şi mor din cauza cancerului este în creştere! Medicii oncologi au atras atenţia asupra creşterii mortalităţii cancerului de col uterin din 1994 în 2003, de la 14 la 16,93 cazuri la 100.000 de locuitori, iar, în cazul neoplasmului ovarian, de la 6,70 la 8,84. Este de mult timp dovedit că femeile fumătoare sunt mai predispuse la cancer pulmonar decât bărbaţii, ele dezvoltând această boală după un consum mai mic de tutun şi au risc mai mare de a face forma cea mai severă a cancerului pulmonar. Una din explicaţii este că femeile folosesc mai frecvent ţigările de tip „slim, low-tar, lights” care favorizează fumatul „compensator” – inhalarea mai profundă sau mai frecventă pentru a-şi asigura „doza” de nicotină.

„Dependenţa de fumat este o boală cronică şi trebuie tratată în consecinţă. Practic, o persoană care fumează mai mult de 10 ţigarete pe zi, este dependentă de nicotină. Femeile încep să fumeze mai târziu decât bărbaţii însă renunţă mai greu. De altfel, studiile arată că rata de succes a renunţării la fumat este mai mare în cazul bărbaţilor. Motivele sunt atât de ordin biologic cât si psihologic”, a declarat dr. Magdalena Ciobanu Coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

Nicotina acţionează direct asupra inimii, crescând frecvenţa cardiacă, dar şi asupra vaselor de sânge, producând vasoconstricţie care se traduce prin creşterea tensiunii arteriale. Prin urmare, cu fiecare fum „tras” din ţigară, inima se contractă mai puternic, mai des, după care urmează o perioadă de acalmie, până la următoarea ţigară – când procesul se reia. Mai mult, cordul este forţat „să muncească” în condiţii improprii de furnizare a energiei necesare contracţiei: cantitatea de oxigen din sânge este redusă ca urmare a inhalării de monoxid de carbon din fumul de tutun. Este uşor de înţeles, aşadar, de ce inima cedează mai repede.

Detalii: Programul National Stop Fumat (www.stopfumat.eu).

Comentarii

comentarii