NIS Petrol, subsidiara din România a companiei sârbe de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 3 ani a perioadei de explorare a 3 perimetre de hidrocarburi deținute de companie în vestul României, ca urmare a întârzierilor provocate de refuzul proprietarilor de terenuri de pe perimetre de a permite efectuarea de prospecțiuni seismice pe proprietățile lor, din cauza temerilor că NIS urmărește exploatarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică.
Este vorba despre perimetrele de țiței și gaze Periam și Biled din județul Timiș și Băile Felix din județul Bihor. ANRM a analizat solicitarea NIS în data de 1 octombrie și a decis că este justificată, elaborând, în consecință, trei proiecte de HG de aprobare a prelungirii cu 3 ani a perioadei de explorare a celor trei perimetre, de la 2 la 5 ani. NIS Petrol deține 85% din drepturile aferente celor tre concesiuni, fiind și operator al acestora, restul de 15% fiind în posesia companiei canadiene de petrol și gaze East West Petroleum.
În decembrie 2014, NIS Petrol a obținut de la ANRM și prelungirea cu doi ani și jumătate, de la trei la cinci ani și jumătate ani, a perioadei de explorare a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, concesiune deținută tot în parteneriat cu firma canadiană East West Petroleum. Motivele invocate atunci sunt identice cu cele de acum.
Astfel, în notele de fundamentare ale proiectelor de HG de aprobare a solicitării NIS se arată că petroliștii sârbi au justificat întârzierea lucrărilor și necesitatea prelungirii perioadei de explorare prin reacția negativă în mass-media cu privire la explorarea-exploatarea gazelor de șist, conexiunea negativă și confuziile create între noțiunile de resurse convenționale și resurse neconvenționale, în pofida eforturilor depuse pentru informarea și asigurarea populației că lucrările vizează exclusiv explorarea și exploatarea resurselor convenționale de țiței și gaze.
NIS a mai invocat eșecul în a obține drept de acces la terenurile proprietate privată necesare lucrărilor de prospectare și explorare, din cauza opoziției populației, provocată de teama de exploatarea gazelor de șist, reacție favorizată de acțiunile unor autorități locale împotriva oricăror operațiuni petroliere ce s-ar desfășura pe teritoriul localităților respective.
Aceste acțiuni au constat în interzicerea, prin hotărâri ale consiliilor locale, a prospecțiunii seismice, explorării-dezvoltării-exploatării hidrocarburilor pe terenurile proprietate publică sau privată, astfel că nu s-au putut obține acorduri și avize, iar activitatea de explorare nu a putut fi efectuată în respectivele unități administrative. Deciziile consiliilor locale au fost contestate în instanță de către NIS, se precizează în notele de fundamentare.
Compania controlată de Gazprom mai invocă “opoziția unor ONG-uri, mișcări împotriva explorării și exploatării gazelor de șist și a fracturării hidraulice, proteste ale acestora, care au dus în unele situații la oprirea echipamentelor seismice prin acte de violență”.
În premieră, ANRM publică proiectele de drafturi de acte adiționale la acordurile petroliere aferente celor 3 perimetre de explorare. Legislația în vigoare prevede că textele acordurilor petroliere semnate de Guvern și cele ale actelor adiționale ale acestora sunt documente clasificate. Agenția a făcut o excepție în 2012, când, la presiunea opiniei publice și cu acordul concesionarului, a făcut publice cele trei acorduri petroliere cu Chevron pentru perimetrele de explorare de gaze de șist din Dobrogea.
Și atunci, și acum, documentele făcute publice de ANRM păstrează confidențialitatea asupra aspectelor financiare și comerciale sensibile din cuprinsul acestora. Astfel, în drafturile de acte adiționale la acordurile petroliere cu NIS pentru perimetrele din Timiș și Bihor rămân secretizate sumele reprezentând costurile suplimentare totale presupuse de prelungirea perioadelor de explorare și de suplimentarea programului de lucrări.
Anul trecut, NIS Petrol anunța că sporirea capacității de producție a rafinăriei de la Pancevo din Serbia a companiei, în urma unor investiții semnificative în modernizare, reprezintă motivul principal al interesului NIS pentru perimetrele petroliere din vestul României, aflate în proximitatea graniței cu Serbia.
În 2014, exporturile de produse petroliere în România ale NIS au crescut cu 50%, în monedă unică europeană. Potrivit raportului anual al companiei, anul trecut, vânzările de produse petroliere (cumulat, en-gros și retail) ale NIS Gazprom Neft în România s-au ridicat la 64,65 milioane euro, în creștere cu 50% față de anul anterior (43,38 milioane euro), ținând cont de cursurile euro-dinar din 31 decembrie 2014, respectiv 2013.
Cei de la NIS operează o rețea de 18 benzinării în România, sub brandul Gazprom, și, potrivit declarațiilor proprii, aveau, la jumătatea acestui an, o cotă de 0,5% pe piața românească totală a carburanților auto și una de 0,6% pe piața locală retail.
