Gerul de peste minus 10 grade venit brusc pe timpul mai multor nopți, la jumătatea lunii februarie, a afectat foarte grav culturile de grâu și orz din Timiș, Arad și Caraș Severin. ”Aria de acoperire este majoră de 80% – 90%. Câmpurile sunt ruginii, arse, zici că sunt date cu glifosat. Eu nu îmi aduc aminte de când activez în agricultură să mai fi întâlnit așa ceva. Este rezultatul unui aspect climatic extrem, după o iarnă blândă, o săptămâna cu plus 14 grade C și cu precipitații abundente, urmate brusc de trei nopți cu minus 10, minus 14 grade C pe fond de plante turgescențe. Sperăm ca situația să nu fie dramatică, iar plantele să se recupereze. Primordia viitoarei plante nu este afectată. A rămas verde, gerul nu a pătruns până acolo și planta rezistat. În schimb, foliar grâul este compromis în totalitate.”, spune dr. ing. Daniel Grosz, director regional Vest Bayer.
De ce s-a ajuns aici?
De ce s-a ajuns la acest dezastru? Plantele au intrat într-o stare vegetativă înainte de a venit gerul și nu au fost pregătită deloc pentru iernare. În decembrie, ianuarie și la începutul lunii februarie, au fost ploi abundente chiar și de 130 de litri pe metru pătrat, plantele erau pline de apă, iar dintr-o dată fără să aibă strat de zăpadă a venit gerul puternic mai multe nopți. Diferența de la o zi la alta a fost de 24 de grade chiar mai mult. Alexandru Degianski, care administrază 5.000 de ha, a spus că, deși temperaturile de -10°C nu sunt de speriat, dacă vin după două săptămâni de plus 12-14°C și ploi zilnice, șocul pentru plante este uriaș. ”Eu fac activ agricultură de 17-18 ani și nu am mai văzut așa ceva! Dar totuși, ce înțeleg din acest episod? În primul rând soiurile de la noi din fermă au rezistențe total diferite la șocuri de genul acesta. Soiul Rubisko de la RAGT arată ca dat cu glifosat, pe când Exotic și Anapurna de la Limagrain nu au suferit enorm, chiar aproape deloc. Epoca de semănat – soiuri semănate în prima decadă a lui octombrie arată incomparabil mai afectate decât cele semănată în prima decadă a lui noiembrie. Deși frunzele la Rubisko sunt “varză” iar pe câmp miroase a fan cosit, după ce am secționat o plăntuță am găsit primordiul floral, spiculetul, aparent neafectat. Chiar cred că nu o să suferim mult după acest îngheț, dar e o lecție că agricultură presupune lucru cu organisme vii ce au o tonă de probleme, sensibilități, dăunători și boli. Răpită se ține bine, frunze pălite, dar nimic tragic momentan. Natură are mereu dreptate!”, este de părere Degianski.
Ce e de făcut?
Daniel Grosz a explicat: ”Vom face o analiză să vedem clar ce culturi a fost impactate major. Eu sper să nu fie compromise. Trebuie așteptat ca aceste plante să își reînceapă vegetația să existe temperaturi pozitive de peste 5 grade pe timpul nopții și va trebui aplicați fertilizanți și azotoase să ajute planta să depășească acest stres. Primul tratament trebuie să fie cu un fungicid, fiindcă existând un covor vegetal mort și reprezintă o zonă de infestare majoră. Acesta rămâne pe sol, se încarcă cu fungi și apoi aceștia se mută pe plante. Fermierii trebuie să fie foarte atenți când vor aplica tratamentele. Deocamdată planta are de recuperat și sperăm să recupereze cu succes. Nu vrem să ne gândim că ar putea fi compromise, fiindcă ar însemna ceva foarte grav. Trebuie să recupereze partea aeriană a plantei, foliajul. Totuși, cred că va fi și un impact negativ pe producția finală. E posibil ca aceste culturi de cereale păioase să rămână cu sechele, să spunem așa, și producția finală să aibă de suferit”. Când deja parte de foliaj este refăcută, se pot aplică fertilizanți foliari care să conțină și aminoacizi. Pentru controlulul patogenilor, Bayer recomandă tratamentul cu Falcon Pro la 0,6l/ha pentru a ține sub control făinarea, ruginile (vizibile din decembrie 2020 ) și septoriozele. De precizat că tot acest foliaj mort în contact cu solul devine o adevărată portiță de instalare a acestor boli pe niște plantuțe deja debilitate de aceste efecte meteo extreme. De aceea tratamentul este foarte necesar. Pe de altă parte rapiță arată bine, a trecut cu succes peste acest ger brutal, a rezistat peste așteptări, foliajul este atacat pe ici pe colo. Totuși foliajul este aplatizat pe sol. ”Când am analizat eu pe frunze erau numai granule de gheață. Butonul floral era format în baza plantei. Sincer să spun de rapiță mi-a fost mai mare frică, decât de grâu, fiindcă deja era prea dezvoltată și nu exista strat de zăpadă peste ea. Rapița în mod surprinzător a trecut cu succes. E peste așteptări. De ce a rezistat la gerul brutal? E posibil să fi avut o concentrație mai mare de zaharuri, iar acestea sunt ca un antigel și de aceea a rezistat la temperaturile scăzute”, a mai spus specialistul Bayer.
