Acasă Politica Gheorghe Ciuhandu dă vina pe guvern pentru nerealizările din Timişoara

Gheorghe Ciuhandu dă vina pe guvern pentru nerealizările din Timişoara

DISTRIBUIȚI

La doi ani după ce a fost (re)ales

 
Primarul Timişoarei, ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, a remis, la exact doi ani după ce a fost reales în funcţie, un comunicat de presă în care le prezintă timişorenilor un soi de bilanţ al realizărilor şi nerealizărilor din aceşti doi ani de mandat. 

 
Minusuri
 
La capitolul nerealizări, Ciuhandu îndreaptă degetul acuzator spre guvern, indicându-l ca principal vinovat pentru lipsa unei descentralizări reale şi pentru distribuirea fondurilor pe criterii strict politice: „Fără nici un fel de falsă modestie, doresc să spun că am avut cea mai complexă şi mai realistă ofertă electorală pentru momentul anului 2008. Din păcate, multe dintre cele pe care atunci le-am crezut posibile nu s-au putut realiza. Cauzele sunt multiple, şi pleacă, în primul rând, de la lipsa unei descentralizări administrative şi autonomii locale reale şi de la alocarea fondurilor de la bugetul central pe criterii strict politice şi politicianiste. Eşecul actualei guvernări a făcut ca, în ultimii doi ani, ţara să fie îndatorată către FMI, să ne confruntăm cu o criză economică, socială şi morală fără precedent. Evident, în condiţiile date, nu tot ceea ce părea posibil la nivelul anului 2008 mai este probabil să fie rezolvat acum, în 2010”. O altă nemulţumire a primarului este legată de relaţia cu Prefectura Timiş, care de multe ori scârţâie. “Nemulţumirile sunt cele mai mari în această perioadă, iar la acest capitol aş putea să trec relaţia pe care o avem cu Prefectura Judeţului Timiş, relaţie din cauza căreia numeroase proiecte care ar fi ajutat la dezvoltarea Timişoarei au ajuns să fie blocate în diferite instanţe. Tot la capitolul nemulţumiri poate fi trecută şi relaţia cu actualul guvern care, la fel ca şi precedentele, nu sprijină sub nici o formă proiectele Municipiului Timişoara, drept pentru care, la fel ca de fiecare dată în ultimii 10 ani, suntem nevoiţi să ne descurcăm în toate domeniile doar pe speze proprii”, mai spune Ciuhandu
 
Partea pozitivă
 
La capitolul realizări, primarul spune că buna colaborare cu cei doi viceprimari (Adrian Orza – PNŢCD şi Sorin Grindeanu – PSD), cu o parte a Consiliului Local Timişoara şi, nu în ultimul rând, cu cetăţenii, a adus lucruri pozitive pentru oraş.  “De asemenea, trebuie să subliniez că multe dintre realizări nu le-am fi făcut fără parteneriatul cu cetăţenii oraşului, pe baza unui plan de dezvoltare bine pus la punct. Am propus o abordare responsabilă a administraţiei publice locale, punând interesul cetăţenilor deasupra intereselor personale sau de partid. În mod firesc, a continuat transpunerea în practică a proiectelor prioritare prevăzute în Conceptul Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara, deoarece consider că doar prin continuarea proiectelor începute se poate ajunge la realizarea lor completă şi implicit la asigurarea unei dezvoltări coerente a oraşului şi a zonei în care trăim”, spune primarul, opinând că totuşi, multe dintre promisiuni au fost îndeplinite: “Totuşi, însă, cu toate că Timişoara merge înainte singură, fără nici un fel de sprijin, dacă cineva o să ia acum oferta electorală pe care am propus-o în anul 2008 şi o compară cu Raportul Primarului pe anii 2008 şi 2009, la care să adauge ceea ce s-a făcut în 2010, va putea să vadă cât am realizat în aceste condiţii dificile din ceea ce am promis”. 
 
Soluţii
 
Chiar dacă lipsa sprijinului oferit de guvern este vizibilă, multe voci spun că o mai bună gestionare a banului public şi atragerea de fonduri europene de către municipalitate ar rezolva o parte din problemele oraşului. Înainte de plenul de luna trecută al Consiliului Local Timişoara, nemulţumiţi de intenţia municipalităţii de a majora impozitul pentru clădirile persoanelor juridice, reprezentanţii mai multor societăţi importante din Timişoara au cerut primăriei să se ocupe mai atent de raţionalizarea cheltuielilor şi a subvenţiilor acordate regiilor, de acordarea după criterii mai clare şi mai transparente a contractelor de lucrări publice, dar şi de atragerea de fonduri europene, întrucât Timişoara ar fi putut beneficia de aproximativ 70 de milioane de euro din partea UE. Până acum, însă, suma atrasă este extrem de mică. 
 

Comentarii

comentarii