În prezența IPS Ioan, Timișeni, cea mai mare mănăstire din eparhia Timișoara, și-a sărbătorit hramul, marți 29 august, la praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
În preziua praznicului au fost săvârșite slujba Vecerniei cu Litie, de către mai mulți preoți și diaconi în frunte cu părintele exarh arhimandritul Simeon. Acesta a rostit și un cuvânt de învățătură pentru credincioșii prezenți.
Pe tot parcursul nopții au fost săvârșite mai multe sfinte slujbe, care au culminat cu Sfânta Liturghie de la miezul nopții.
Marți, 29 august a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, împreună cu mai mulți preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură, Chiriarhul a vorbit despre paza simțurilor și despre cetatea fiecărui om, care se află în cap, aluzie la faptul că Irodiada, deși putea să ceară orice cetate din Împărăția lui Irod, a cerut cetatea Sfântului Ioan Botezătorul.
La momentul potrivit mulți credincioși și credincioase au primit Trupul și Sângele Domnului.
La final, ierarhul a mulțumit maicii starețe stavrofora Casiana, obștii și părinților slujitori pentru slujirea de zi cu zi din mănăstirea aflată cel mai aproape de Timișoara.
Așezământul monahal de maici din apropierea localității Șag, județul Timiș, este ctitoria celor doi mitropoliți ai Banatului, Vasile Lăzărescu și Nicolae Corneanu.
Înființată în anul 1944, în timpul arhipăstoririi vrednicului mitropolit martir Vasile Lăzărescu, mănăstirea a fost închisă de comuniști prin Decretul 410 din 1959, fiind preluată de ocolul silvic şi destinată spre locuire muncitorilor.
A fost redeschisă abia în 1968, la stăruinţa celui de-al doilea mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, în timpul căruia mănăstirea a cunoscut o dezvoltare deosebită pe plan administrativ–gospodăresc și duhovnicesc, aceasta fiind vizitată zilnic de numeroși credincioși, aflându-se la o distanță de doar 15 km de Timișoara.
Începând cu anul 2002 şi până în prezent, la Mănăstirea Timişeni s-au desfăşurat ample lucrări de construcţie şi amenajare, pentru a veni în întâmpinarea numărului tot mai mare de pelerini ce trec pragul sfintei mănăstiri în fiecare duminică şi sărbătoare.
Lucrările desfăşurate în toţi aceşti ani la mănăstire au contribuit la extinderea şi modernizarea întregului complex monahal, fiind vorba de o adevărată lucrare de rezidire a acesteia.