Instanţa supremă a dispus, vineri, eliberarea unuia dintre acuzaţii în cazul mitei de la vama Moraviţa, dar a menţinut măsura arestului preventiv în cazul altor 14 agenţi de poliţie de frontieră. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie, vineri, recursul celor 15 acuzaţi faţă de decizia prin care Curtea de Apel Bucureşti le-a emis mandate de arestare preventivă. Magistraţii au hotărât că în cazul agentului de poliţie Marius Manciu nu se mai impune privarea de libertate, acceptând, astfel, contestaţia acestuia. În cazul celorlalte 14 persoane prezentate instanţei, judecătorii au menţinut decizia de arestare emisă de instanţa inferioară.
Vor rămâne, astfel, în arest, Sorin Horea Chirculescu, Vasile Cojocaru, Claudiu Adrian Uiuiu, Ovidiu Marian Bărbosu, Vasile Tănase, Ilie Alexoaiei, Constantin Moaleş, Velimar Stoian, Ioan Bârjovanu, Valentin Sorin Biliuz, Cornel Florin Budriş, Cristian Grigore Braga, Ion Alin Caramatrac şi Liviu Dănuţ Butta.
Cei 15 acuzaţi fac parte din lotul celor 86 de persoane – ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali – cercetate în legătură cu fapte de corupţie săvârşite la vămile Moraviţa şi Foeni, din judeţul Timiş. Dintre cele 85 de persoane, 62 au fost arestate preventiv pentru 29 de zile şi 24 sunt cercetate în libertate. Toţi sunt acuzaţi de luare de mită şi aderare la un grup infracţional organizat.
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, la nivelul PTF Moraviţa şi Foeni, în contextul existenţei unui grup infracţional organizat, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, împreună cu lucrători vamali, au acţionat în vederea strângerii de sume de bani sub formă de mită, în schimbul nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise de persoane care traficau ţigări sau alcool provenite din Serbia, la trecerea frontierei de stat a României. Alegerea momentului favorabil pentru declanşarea activităţilor infracţionale şi stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce şeful de tură al lucrătorilor vamali şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului infracţional şi primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât orice fel de controale făcute de instituţiile statului ar fi fost semnalate. Sub coordonarea superiorilor, după introducerea ilegală a mărfii, unii dintre poliţiştii de frontieră au înlesnit introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor de marfă ale traficanţilor pe traseul de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii.
"Prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, banii şi foloasele remise de traficanţi sub formă de mită să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în ţară. Acestea erau împărţite, în mod egal, de regulă, la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor. Ulterior, aceştia din urmă împărţeau banii lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră", notează procurorii DNA.
Pentru a evita riscul descoperirii activităţii infracţionale cu ajutorul camerelor de vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară, în situaţia în care exista bănuiala unui transport de marfă mai substanţial, lucrătorii vamali şi poliţiştii nu mai efectuau controlul autovehicul, ci, în virtutea experienţei profesionale, apreciau cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi, uzând de poziţia de forţă conferită de atribuţiile de serviciu, impuneau mituitorului să remită o sumă de bani estimată în raport de cantitatea de marfă apreciată a fi depozitată în respectivul autovehicul. Traficanţii dădeau 50 de euro pentru a trece frontiera cu un bax de ţigări, iar pentru un cartuş de ţigări plăteau un euro, astfel încât o singură persoană ajungea să înmâneze lucrătorului vamal şi sume de 750 de euro.
În mod similar, la PTF Foeni, gruparea infracţională constituită acţiona pe acelaşi tipic pentru a înlesni pătrunderea în mod ilegal pe teritoriul României a unor produse precum ţigări şi alcool.
Sursa: Mediafax
