Ilie-Vasile Sîrbu a fost admis și înregistrat candidat independent la Primăria Timișoara, pe 17 august. După o săptămână, pe 24 august, și-a prezentat oficial și candidatura, dar și planurile pentru Primărie. Acesta a explicat motivul pentru care a ales să candideze la atât Primăria Timișoara, cât și la Consiliul Local Timișoara:
„Eu eram sigur că Cristi Brâncovan va candida la Primărie. El a constituit un grup care se numea «Timișoara Civică», care a monitorizat Consiliul Local din 2016 până acum. Credeam că el o să candideze. În momentul în care el mi-a explicat că o să meargă la Consiliul Județean, l-am înțeles din multe puncte de vedere, el fiind unul dintre foștii lideri ai galeriei lui Poli. Acolo este stadionul Dan Păltinișanu, pe care el speră să-l reabiliteze prin candidatura lui. El este, ca și mine, într-o situație relativ interesantă. Eu nu aveam de gând să candidez la Primăria Timișoara, dar văzând opțiunea lui, m-am simțit obligat, față de o muncă de patru ani, să fac acest pas. Eu sper să ajung primarul Timișoara! Ținând cont de oportunitățile care se vor deschide în viitor, după programul electoral pe care îl am, după începerea campaniei electorale, eu sper să sensibilizeze parte dintre timișoreni și să reușesc acest lucru”.
„Am câteva puncte care consider că sunt importante pentru orice candidat care să ajungă primarul Timișoarei. Timișoara nu are un plan urbanistic general. Neavând un PUG, nu poți să dezvolți un oraș armonios, așa cum a fost el gândit la început. Primul lucru pe care o să îl fac în mandatul meu va fi elaborarea acestui plan urbanistic general, pentru a clarifica exact situațiile în care se află Timișoara din punct de vedere urbanistic”, a spus acesta. Celelalte planurile ale lui Ilie Sîrbu au în prim-plan ecologia: reducerea dioxidului de carbon, promovarea tehnologiilor moderne în acest sens, asanarea unor gropi de gunoi, investiții și subvenții în reabilitarea energetică.
În plus, acesta mai dorește declararea clădirilor din cartierele istorice ca utilități publice de interes local, pentru reabilitarea fațadelor, demararea exproprierii la Casa Muhle, plantarea unor arbori autohtoni la intrarea în oraș pentru reducerea poluării, construirea unui nou spital – lângă centrul oncologic de pe Calea Torontalului, în caz că acesta va rămâne la Ministerul Sănătății –, puncte primiri urgențe în cartiere, redresarea Colterm, anveloparea blocurilor de locuințe, închiderea fondului funciar în Timișoara, registrul local al spațiilor verzi – „Timișoara este «orașul florilor», nu al mușcatelor și palmierilor”, înființarea unor noi cimitire, grădinițe în cartierele mărginașe, redresarea STPT, reabilitarea liniilor de tramvai nefuncționale, refuncționalizarea unor clădiri vechi, regândirea spațiului de spectacole din Parcul Rozelor, reabilitarea bazei sportive Uszoda, stadion modern de rugby în Ronaț și noi festivaluri: unul internațional de muzică simfonică, purtând numele lui Ioan Ivanovici, altul, de blues, care să se desfășoare în Piața Traian – Fabric Blues.
Conform lui Sîrbu, Colterm, care deține 45 de hectare de teren, încă are șanse de a scăpa de datoriile imense și, mai apoi, de a fi modernizat prin investiții. „Pe aceste 45 de hectare putem dezvolta foarte multe lucruri, în special o stație de transformare a apei termale, care poate să încălzească apa din Bega. Astfel, vom putea încălzi două cartiere, cum sunt Calea Șagului și Freidorful. Se poate dezvolta o stațiune balneară. Se pot dezvolta foarte multe lucruri”, spune candidatul independent. Momentan, acel teren, consideră acesta, este în atenția „rechinilor imobiliari”, care așteaptă falimentarea Colterm, pentru a pune mâna pe o parte din acesta.
Cum candidează independent, Ilie Sîrbu este, într-o anumită măsură, conștient că s-ar putea să ajungă doar consilier local. În acest caz, el va lupta, în primul rând, pentru revitalizarea Colterm. În acest sens, deja are o soluție: o investiție pentru o nouă centrală, care ar urma să producă atât gaz, cât și apă caldă, după un model elaborat la Universitatea din Viena, pus deja în aplicare la Goteborg. Aceasta ar putea funcționa atât cu nămol, resturi vegetale și „aproape cu orice”, dă asigurări Sîrbu.
