O banală tamponare în centrul Timișoarei, între două mașini, a scos la iveală faptul că șoferul vinovat este un imigrant din Pakistan, venit la muncă în România. Deși solicitată, poliția nu a venit la fața locului, în ciuda faptului că cei implicați au solicitat acest lucru, după ce pakistanezul a fugit inițial de la locul faptei dar apoi a revenit.
Surpriza a fost când a prezentat actele pentru înțelegerea amiabilă. Acesta avea un “carnet de conducere” fals, care se obține ușor de pe internet, la prețul a 10 dolari, trimițând o fotografie și datele personale (false sau reale) pe o adresă de… gmail. În plus, omul avea un permis de ședere în România la o adresă a unui imobil ce aparținea unei firme de plasare de forță de muncă, firmă aflată în insolvență, în timp ce imobilul face obiectul evaluării spre vânzare de către o societate de lichidări judiciare.
O banală tamponare…
Pe 25 martie 2025, cetățeanul pakistanez Basit H. lovește o altă mașină în zona parcării Pieței 700 din Timișoara și fuge de la locul accidentului. Cei loviți sună la 112, însă li se spune să depună plângere la sediul poliției rutiere. Interceptat, fără violență sau intimidare de către o rudă a celor din mașina lovită, Basit H. se întoarce la locul accidentului și este de acord să încheie o constatare amiabilă pentru a plăti daunele cauzate. Aici apar primele semne de întrebare, când pakistanezul prezintă o fotografie, stocată pe telefonul mobil, a ceea ce în aparență este un permis de conducere eliberat de autoritățile unei provincii din Pakistan, însă nu are și documentul în original, tipărit sau imprimat pe plastic. Alte suspiciuni se nasc când pe polița RCA este trecut ca și proprietar asigurat al mașinii o firmă din Dumbrăvița, iar ca și conducător auto înregistrat, o altă persoană cu numele Tariq F.
Permis de conducere cumpărat de pe internet
Așa-zisul permis de conducere, prezentat doar în format electronic pe telefon, nu prezintă elemente de autentificare sau de siguranță a autenticității. Aparent documentul este eliberat în Pakistan, provincia Khyber Pakhtunkhwa, orașul Abbottabad, la data de 15.08.2022. Persoana din fotografie, deși are barbă ca și autorul accidentului care pretinde că este posesorul documentului, este însă mult mai în vârstă decât cel ce a cauzat accidentul.
La o simplă căutare pe internet, exact acel model de “permis de conducere” poate fi obținut de oricine, prin accesarea link-ului Pakistan driver license template in PSD format, with all fonts, fully editable by doctempldriving – Issuu, care este total editabil, și poate fi obținut de oricine, fără vreo verificare prin trimiterea unui nume, a unei date de naștere, a unei adrese și a unei fotografii la adresa de email privată datemply@gmail.com. Suma pe care producătorii de premise auto o solicit pentru acest serviciu este echivalentul a 10 dolari americani sau mai mult, în funcție de negociere. Astfel orice persoană de pe glob, poate obține un permis de conducere fals, emis de o entitate necunoscută de pe internet, plătind o sumă modică și trimițând datele la adresa de gmail indicată.
Polița RCA a mașinii
Poliția se asigurare pentru răspundere civilă auto obligatorie prezentată de Basit H. este eliberată de o societate de asigurări din România pe numele unei firme din comuna Dumbrăvița, județ Timiș, care aparține unui alt cetățean pakistanez, Tariq F., care este de altfel și persoana menționată pe documentul RCA ca și conducător auto al autoturismului asigurat. În talonul mașinii, aceasta aparține unui anume Luput I., din Timișoara dar cu mențiunea că a fost înstrăinată către Ciurar I.A. la data de 07.01.2025.
Mai trebuie spus că asigurarea RCA a mașinii conduse de Basit H. este eliberată pe numele firmei FT Solutions SRL, din Dumbrăvița, care îl are ca administrator, unic asociat și beneficiar pe un alt cetățean pakistanez, Tariq F., iar obiectul de activitate este primirea, prelucrarea, transportul și distribuirea de scrisori, pachete și colete. În ce calitate folosește mașina numitul Basit H. este de competența autorităților. Firma a fost înființată pe 23.05.2023. Același pakistanez, Tarq F. mai deține și societatea STEAUA MORNING Company SRL, înființată în anul 2021, cu obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Al doilea apel la 112
Din cauza acestor neclarități din actele prezentate de Basit H., autorul accidentului, și a neveridicității permisului de conducere, o rudă a păgubiților din mașina avariată, sosită la fața locului, sună din nou la numărul de urgență 112, explică situația în dispecerat și este redirecționat către Inspectoratul de Poliție Timiș. Ofițerul de serviciu care preia apelul este informat despre toate aceste aspect și se solicită prezența unui echipaj de poliție, însă de la dispeceratul IPJ Timiș li se comunică faptul că “nu se deplasează un echipaj pentru că nu este considerate fugă de la locul accidentului dacă nu sunt victime” și li se spune să se prezinte ambii șoferi la biroul poliției rutiere din Timișoara în următoarele 24 de ore. Polițistul nu ia în seamă cele communicate vizavi de neclaritățile din polița RCA și vizavi de suspiciunile că permisul de conducere ar putea fi fals. Nu se ia în considerare nici trimiterea unui echipaj pentru a efectua teste privind consumul de alcool sau substanțe interzise de către cei doi șoferi. Caz rezolvat!
Apar informații despre firme implicate într-un scandal din 2024, prvind traficul de migranți
Pe permisul de ședere în România al făptuitorului Basit H este indicate ca și adresă de domiciliu un imobil de pe strada Samuil Sagovici, din zona Mehala, Timișoara. La adresa respective apare un imobil scos la evaluare pentru vânzare de către o societate de lichidări judiciare, imobil aflat în proprietatea unei firme în insolvență, BOOLEAN CONCEPTION SRL, printr-un anunț din data de 24 martie 2025, din dosarul 6092/30/2024, un dosar care privește falimentul societății BOOLEAN CONCEPTION SRL și un tabel al creditorilor și debitorul (societatea menționată). De altfel, societatea comercială face obiectul unui lung șir de procese, inclusiv cu Inspectoratul General penrtru Imigrări, care au ca obiect litigii privind regimul străinilor, sechestru asigurator, contestații la executare și și suspendare a executării, procese începute în anul 2023.
Ultima confirmare este angajarea de către societatea de lichidare judicare MBS Insolv Consult SPRL a unui evaluator autorizat ANEVAR, pentru evaluarea bunului imobil aflat în averea societății BOOLEAN CONCEPTION SRL, imobil situat pe strada Samuil Sagovici din Timișoara.
La adresa indicată locuiesc mai mulți imigranți, printre care și Basit H., oameni ce pot fi văzuți în curte sau în fața imobilului, plecând la lucru. Tot în fața imobilului își parchează și mașinile, printre care și automobilul cu care a săvârșit tamponarea din seara de 25 martie 2025. Cu alte cuvinte, Basit H are adresa de rezidență într-o clădire în care locuiește alături de mai mulți imigranți, ai unei firme de plasare de forță de muncă care este în faliment.
SC BOOLEAN CONCEPTION SRL apare într-un scandal legal de o rețea de trafic de migranți din județele Timiș și Caraș. De altfel, firma a fondat o serie de alte companii, printre care BOOLEAN CONCEPTION WORKFORCE SRL și BOOLEAN RECYCLING SRL, având aceleași persoane ca reprezentanți legali.
Anchetatorii români au vizat mai multe persoane, instituții și firme în perioada 2022 – 2024. Pe data de 4 iunie 2024, au avut loc percheziţii în Bucureşti şi în şase judeţe, la persoane suspectate de constituirea unui grup infracţional organizat şi de trafic de migranţi. Şeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, Vali Mitruş, a fost ridicat marţi dimineaţă şi dus la audieri, în contextul zecilor de percheziţii desfăşurate de DIICOT şi DNA la persoane suspectate de constituirea unui grup infracţional organizat şi de trafic de migranţi.
Vali Mitruş a fost ridicat de la locuinţa sa, apoi audiat la sediul sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin. Conform anchetatorilor, aproximativ 40 de persoane au fost audiate în acest caz. Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin au făcut pe 4 iunie 2024, 67 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi în Bucureşti, într-un dosar penal vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea şederii ilegale în România şi spălarea banilor. În legătură cu acest caz, şi DNA a desfăşurat 7 percheziţii, inclusiv la două instituţii publice.
Grupul era condus de un fost angajat MAI.
Conform anchetatorilor, a fost generată ”o stare de pericol la adresa securităţii naţionale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetăţeni străini, cu potenţial risc terorist”. Au obţinut avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh. Pentru un aviz de muncă, imigranţii ar fi plătit între 500 – 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.
Ancheta, pe larg, și legăturile de rigoare
De firmele SC BOOLEAN CONCEPTION SRL, BOOLEAN CONCEPTION WORKFORCE SRL și BOOLEAN RECYCLING SRL se leagă cel puțin două nume care apar în această anchetă: Lazenta Mihaela Ioana, specialist HR, patroană și conform profilului de LinkedIn, CEO la Asia HR din anul 2021 și Dan Vasile, fost colonel de poliție.
Conform NewsOnline.ro, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș-Severin împreună cu polițiști din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, cu sprijinul BCCO Timişoara, SCCO Arad, BCCO Oradea, BCCO Alba-Iulia, SCCO Sibiu, BCCO Cluj, BCCO Craiova, BCCO Piteşti, BCCO Bucureşti, au efectuat marți, 4 iunie, 67 de percheziţii domiciliare pe raza județelor Caras-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiului Bucureşti într-un dosar penal vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor.
Acțiunile procurorilor DIICOT s-au desfășurat în coordonare cu cele ale procurorilor DNA care au efectuat cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracțiuni de corupție aflate în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Caraș Severin.
”Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate”, au anunțat procurorii DIICOT.
37 de suspecți și șapte grupuri de firme implicate
Surse judiciare au declarat pentru newsonline.ro că printre capii rețelei destructurată de DIICOT sunt Sorin Gabriel Tivadar și fostul colonel de poliție Dan Vasile. În dosar mai sunt vizați și alte cadre în rezervă din Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații, spun sursele newsonline.ro. În ceea ce privește firmele vizate, multe fac parte din grupul de societăți de recrutare de personal Boolean condus de Mihaela Lazenta, suspectă în dosar și ea (foto)
Conform DIICOT, probatoriul administrat a relevat că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.
”Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv: unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea imigranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”, arată reprezentanții DIICOT.
Ce pericol a existat
”Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist”, spun anchetatorii de la DIICOT.
Inițial, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.
De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine.
Din investigațiile efectuate a rezultat că pentru un aviz de muncă imigranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 – 6000 euro pentru o persoană.
Tot atunci au fost puse în executare și aproximativ 40 de mandate de aducere, suspecții fiind apoi conduși pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin.
Printre cei anchetați de DIICOT și DNA se regăsesc: Dan Vasile, Tivadar Sorin, Goroholinschi Floare, Popescu Florentina Adriana,Lazenta Mihaela Ioana, Mitrus Vali (șeful Biroului Imigrări Caraș Severin), Huniadi Andre Cătălin, Oncica Cristian Arthur, Perian Claudiu Sorin, Basica Elena Daniela, bacanu Marian, Jurca Lelica Bianca Roxana, Cioc Andrada, Dehelean Dacian, Roata Cosmin zis Covrig, dar și cetățeni din Ucraina, Serbia, Pakistan și Bangladesh.
Procurorii DIICOT au formulat propunere de arestare preventivă pentru un prim lot de persoane. Cererea DIICOT urma a fi soluționată de Tribunalul Caraș Severin
Ulterior, șeful Biroului Imigrări al Județului Caraș Severin, Vali Mitruș, a fost reținut pentru 24 de ore în dosarul instrumentat în paralel cu procurorii DIICOT Caraș Severin de către procurorii DNA – Serviciul Teritorial Timișoara.
Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea unor măsuri preventive, începând cu dată de 04 iunie 2024, față de un număr de 4 persoane, după cum urmează:
– a fost dispusă măsura reținerii față de MITRUȘ VALI, șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Caraș Severin,
– a fost dispusă măsura controlului judiciar față de HUNIADI ANDREI-CĂTĂLIN, ONCICĂ CRISTIAN-ARTHUR, funcționari în cadrul Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin, și P.C.S., administrator al unei societăți comerciale,
În sarcina celor 4 inculpați a fost reținută comiterea unor infracțiuni de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic, comise în formă simplă și continuată, forma participației penale fiind autoratul, complicitatea și instigarea.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care au conturat următoarea stare de fapt:
În cauză s-au desfășurat cercetări cu privire la modalitatea în care angajați ai Biroul pentru Imigrări al Județului Caraș Severin ar fi încălcat, în schimbul unor sume de bani, dispozițiile legale prevăzute, atât în legislația primară pe linie de migrație, cât și în normele metodologice stabilite pe linie de muncă, în legătură cu admisia, șederea și dreptul la muncă al cetățenilor străini pe teritoriul României.
Concret, în perioada 2022 – 2023, direct sau prin intermediar, inculpații Mitruș Vali și Huniadi Andrei Cătălin, cu ajutorul colegului lor, Oncica Cristian-Arthur, ar fi primit de la mai mulți oameni de afaceri, printre care și inculpatul P.C.S., implicați în migrația ilegală, sume de bani cuprinse între 2.100 lei și 22.000 euro și alte foloase necuvenite, pentru emiterea avizelor de muncă și prelungirea nelegală a dreptului de ședere în România în cazul a peste 1.137 cetățeni străini (majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80%), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan).
După emiterea avizelor de muncă, o parte dintre cetățenii străini, care ar fi intrat în țară, ar fi fost preluați de reprezentanții societăților pentru care ar fi fost eliberate documentele respective, cazați fără forme legale în diferite locații și plasați în mod nelegal pentru a munci la alte societăți. Ceilalți ar fi fost preluați direct de persoane care ar fi făcut parte din rețelele de traficanți de migranți și călăuziți spre state din Vestul Europei, trecând ilegal frontiera de stat a României.
În cauză s-au desfășurat acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Celor 4 inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 05 iunie 2024, inculpatul Mitruș Vali a fost prezentat Tribunalului Timiș, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
Pe 5 iunie 2024, Șeful Biroului Imigrări al Județului Caraș Severin, Vali Mitruș, a fost arestat preventiv. Decizia Tribunalului Timiș a fost următoarea: În baza art. 226 alin.1 rap. la art. 223 alin. 2 C. pr. pen. şi cu referire la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. e) C. proc. pen admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Timișoara în dosarul nr. 94/ 18/ P/ 2023 şi, pe cale de consecinţă, În temeiul art. 226 alin. 2 C. pr. pen. dispune arestarea preventivă a inculpatului MITRUȘ VALI, cercetat sub aspectul săvârşirii infracțiunilor luare de mită, în formă continuată (13 acte materiale) prev. și ped. de art. 289 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 ?i art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C. pen., complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată (6 acte materiale) prev. și ped. de art.48 alin.1 raportat la art.360 alin.1 ?i alin.3 din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen. și abuz în serviciu, în formă continuată (423 acte materiale) prev. și ped. de art.297 alin.1 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 pentru 30 de zile, începând din data de 05.06.2024 până în data de 04.07.2024 inclusiv, iar în baza art. 230 alin. 1 C. pr. pen. dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă. Respinge ca nefondată cererea formulată de apărare privind luarea față de inculpat a măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu. În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 05.06.2024, ora 20,15.
Document: Încheiere – măsuri preventive (faza de UP) 88/2024 05.06.2024
În dosarul DIICOT, Tribunalul Caraș Severin a respins cererea de arestare preventivă dar a emis mandate de arestare la domiciliu pentru toți inculpații:
|
Potrivit procurorilor, în 2022, un fost angajat MAI a inițiat un grup infracțional organizat cu 7 firme (din care 5 au același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale.
O parte dintre acestea erau controlate de un colonel în rezervă, care, după pensionare, ar fi dezvoltat „o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale” printr-o firmă prin care recruta forță de muncă din străinătate. Rețeaua este formată din peste 37 de suspecți. „În perioada 2022 – iunie 2024, gruparea, formată din peste 37 de persoane, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme, însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad, ar fi acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți”, se mai arată în comunicatul emis atunci de Poliția Română.
Noul mod de operare în traficul de migranți se desfășoară prin „introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”, mai spun anchetatorii. Activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat pe şase paliere, între care unul era format din foste şi actuale cadre ale MAI. „Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora şi care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste şi actuale cadre ale MAI, un palier constituit din reprezentanţii de drept şi de fapt ai unor firme din judeţul Caraş-Severin, racolate în acelaşi scop infracţional, iar ultimele două paliere formate din alţi membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locaţie pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalţi ocupându-se de transportarea şi transferarea migranţilor sosiţi în România, cu intenţia de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE”, se mai preciza în comunicatul Poliției Române.
Din cercetări, a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membri ai grupului infracțional, trebuiau să obțină pentru persoanele recrutate avize de muncă și vize pentru dreptul de ședere în România. „În acest scop, ar fi racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini, cu potențial risc terorist”, mai spunea tot Poliția Română.
Potrivit anchetatorilor, gruparea a obținut ilegal eliberarea de avize de muncă pentru 1.181 de imigranți, majoritatea din Pakistan și Bangladesh, dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan. O parte dintre aceștia părăseau apoi România pentru a se îndrepta „spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat”. Rețeaua a facilitat și șederea ilegală în România a unor imigranți ale căror vize expiraseră „utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție”, a mai precizat Poliția.
Pentru un aviz de muncă, imigranţii ar fi plătit între 500 și 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.
Investigația Rise Project
Jurnaliștii de la Rise Project au dedicat un serial fenomenului corupției din instituțiile românești și conexiunea cu firme private prin care aduceau imigranți, sub pretextul de a munci în România, dar în realitate de a fi transportați în țări din Vestul Europei.
Episodul Afacerea „Migrantul” (lll): Fantoma și multinaționalele , publicat pe 21 iunie 2024, prezintă pe larg cele descrise în acest articol, numele fostului polițist Dan Vasile, care a lucrat la Direcția Generală de Protecție Internă (fostul 0215), și a lui Sorin Gabriel Tivadar, precum și alte nume de oameni din instituții ale statului, dar și de la firme de recrutare precum și de la companii multinaționale fiind descrise cu toate conexiunile și mecanismele complexe de traficare a imigranților prin România.
Investigația și filmul documentar realizate de Rise Project pot fi găsite integral aici: Afacerea „Migrantul” (lll): Fantoma și multinaționalele • Rise Project
Iar din poveste nu lipsesc Mihaela Lazenta și Dan Vasile.
Fostul polițist Dan Vasile a preluat în aprilie 2021 firma Automecatron Servicii și este director operațional la Boolean Conception, firmă înființată în ianuarie 2021 de o tânără de 31 de ani, firmă pe care Dan Vasile și-o asumă. Veniturile Boolean au urcat de la 187 de mii de lei în 2021, la 10 milioane de lei în 2023.
Cât despre Mihaela Lazenta, ea este prezentă în acționariatul firmelor din grupul BOOLEAN, care deține și casa din Timișoara, de pe strada Samuil Sagovici, din zona Mehala, Timișoara, ce urmează a fi scoasă la vănzare de lichidatorii judicari după falimentul BOOLEAN CONCEPTION SRL. Casă în care locuiește și pakistanezul Basit H., cel implicat în incidentul auto din 25 martie 2025, care are “permis de conducere” cumpărat de pe internet și adresă de reședință într-o casă care aparține unei firme devenită fantomă.
Sursa: ecopolitica.ro
