Teritoriul judeţului Timiş este acoperit în proporţie de 11% cu păduri, dar la nivel naţional procentul este de aproximativ 27%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se ridică la 32%. Cu prilejul demarării Lunii Pădurii, 15 martie –15 aprilie, Aristotel Vişoiu, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, a informat că în judeţul Timiş 170 de hectare de pădure vor fi plantate, cu bani de la Fondul de Mediu, iar terenurile degradate vor fi împădurite. Administraţia Fondului pentru Mediu a asigurat deja un buget de 25 de milioane de euro destinate împăduririlor din România.
Eroziunea puternică a solului, furtunile, seceta, alunecările de teren, în colaborare cu lipsa pădurilor şi cu tăierile ilegale de copaci au declanşat unul dintre cele mai periculoase fenomene în Câmpia de Vest – deşertificarea. Fermierii timişeni susţin că procesul s-a accentuat din cauza încălzirii globale şi a secetei.
Direcţia Silvică Timişoara a primit mai multe sute de hectare de terenuri de la Adminstraţia Domeniului Statului, pe care o parte deja le-a împădurit. În zona Becicherecu Mic vor fi plantate 14,33 hectare, în zona Dudeştii Vechi, 15 hectare, în zona Jimbolia vor fi împădurite 47,71 hectare, iar în zona Cenad, 73,14 hectare. Suma maximă nerambursabilă ce poate fi aprobată pentru un proiect nu poate depăşi 3,5 milioane de lei.
Pentru ca Timişoara să fie apărată de secetă şi de efectele dezastruoase ale furtunilor de nisip provenite din pusta Banatului, cu efecte grave asupra sănătăţii oamenilor, Primăria Timişoara, în colaborare cu organizaţiile societăţii civile, a plantat perdele în jurul oraşului. Numai în Timişoara au fost plantaţi peste 200.000 de arbori. Specialiştii susţin că fenomenul deşertificării nu poate fi oprit, iar în câteva zeci de ani tot Estul României va deveni un imens deşert.
