Acasă Actualitate În lipsa irigaţiilor, agricultura din Timiş riscă să fie compromisă

În lipsa irigaţiilor, agricultura din Timiş riscă să fie compromisă

DISTRIBUIȚI

Judeţul Timiş se confruntă cu una dintre cele mai grave secete din ultimii ani. În lipsa irigaţiilor, floarea-soarelui şi porumbul sunt calamitate. Temperaturile extreme au atins, la urmbră, chiar 39 de grade, iar la nivelul solului au trecut de 50. Pierderile fermierilor timişeni sunt greu de cuantificat, iar ploile se lasă aşteptate.
Ţevile care nu au fost furate au rămas în pământ
În acest moment, în Timiş, se poate spune că nu există irigaţii. Din cele peste 500.000 de hectare arabile existente, dacă sunt irigate câteva mii de hectare, în zona Periam şi Sânnicolau Mare, unde se utilizează apă din râul Mureş. Tiberiu Lelescu, fost director al Direcţiei Agricole Judeţene Timiş, a spus că nu avem irigaţii, fiindcă după ce în anii de secetă toţi erau interesaţi să se facă irigaţii, veneau anii ploioşi şi interesul dispărea. Natura ţinea cu noi. Acum, când natura ne-a uitat, ne dăm seama că nu avem sistem de irigaţii pus la punct. “E, într-adevăr, o problemă”, a spus Lelescu. Sistemul de irigaţii în zona Moşniţa – Topolovăţ înseamnă un sistem cu conducte îngropate, care nu este în funcţiune. Terenurile au fost vândute şi s-au construit case, iar ţevile au rămas sub pământ. Nici măcar nu au mai fost scoase din pământ.  S-a împărţit pământul, fără să se facă scoaterea din circuit a zonei şi să lase în funcţiune măcar conducta ce merge spre Topolovăţ şi Şag. În zona Periam şi Sânnicolau, mai sunt canale destinate irigaţiilor, dar acestea ar fi trebuit să fie puse în funcţiune.
Deşertificarea
Agricultura din Timiş are mare nevoie de sisteme de irigaţie. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât de 35 de ani se constată o deşertificare a Câmpiei de Vest. O problemă este şi lipsa pădurilor, ca mijloc de apărare împotriva secetei. Judeţul Timiş este acoperit în proporţie de 11% cu păduri. Eroziunea puternică a solului, furtunile, seceta, alunecările de teren, “în colaborare” cu lipsa pădurilor şi cu tăierile ilegale de copaci au declanşat unul dintre cele mai periculoase fenomene în Câmpia de Vest – deşertificarea. Fermierii timişeni susţin că procesul s-a accentuat din cauza încălzirii globale. Pentru ca situaţia să fie şi mai critică, societăţile de asigurări nu încheie poliţe pentru secetă. Client corporate Marinel Stan, Omniasig Timişoara, a declarat că în ultima perioadă a existat un interes mai mare din partea femierilor pentru a-şi asigura culturile, dar numai din partea femierilor mari. Cei mici abia supraveţuiesc. Prima de asigurare este destul de mică. Asigurarea culturilor este o necesitate, fiindcă nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla. Fermierii trebuie să ştie că, de la depunerea ultimului document, societatea îi plăteşte daunele în maxim o lună.

Comentarii

comentarii