În respectul pentru desfăşurarea evenimentelor de pregătire a Sărbătorilor de Paşte, Filarmonica „Banatul” Timişoara a programat două concerte simfonice pentru ziua de joi 2 aprilie, de la ora 19.
Maestrul Joseph Horvath, aflat la pupitrul dirijoral, ne propune Concertul pentru pian şi orchestră în re minor de Johann Sebastian Bach şi Paukenmesse în do major pentru solişti, cor şi orchestră de Joseph Haydn.
Concert maestrul Mircea Tătaru a explicat că doi dintre cercetătorii creaţiei lui Bach presupun că acest concert ar fi fost iniţial compus pentru vioară şi orchestră. Totuşi, muzicologii Spitta şi Schweitzer nu au reuşit să găsească atare versiune a lucrării. Este cunoscută pe aceea pentru clavecin, iar începând cu secolul XX, concertul a fost interpretat cel mai des la pian. În 1728, Bach, care era mulţumit de această creaţie a sa, l-a aranjat pentru orgă, folosind unele părţi în două cantate ulterioare. Partitura originală, aflată la Biblioteca de Stat din Berlin, dezvăluie un concert din creaţia timpurie a lui Bach, care datorită efectelor de virtuozitate, poate fi comparat cu maniera concertelor lui Antonio Vivaldi.
Pentru a-i demonstra notorietatea avută şi în secolul XIX, Felix Medelssohn Bartholdy l-a interpretat cu mare plăcere şi Johannes Brams i-a compus o cadenţă. Azi, în secolul XXI, mulţi pianişti renunţă să-l interpreteze la pian, întorcându-se la clavecin. Joi seara, pianistul Dragoş Mihăilescu îl va interpreta pe pianul Steinway de pe scena Capitol.
În materialele de prezentare şi pe unele afişe de concert, se întâlneşte o misă a lui Haydn care are un titlu urmat de o scurtă explicaţie — Paukenmesse Mass in time of war sau Paukenmesse Missa in tempore belli. Dacă titlul în engleză este foarte clar, în limba italiană el poate crea confuzii în rândul melomanilor, cu toate că Haydn însuşi a scris pe manuscris, explicaţia în italiană. Bello — este frumos, dar bellare înseamnă a se război. Chiar în limba română există expresia „în perioada interbelică”, sau spunem că cineva ar fi „o persoană belicoasă”. Deci traducerea ar fi ”în timpuri de război”.
Paukenmesse în limba germană înseamnă Misa cu timpani, pentru că Haydn a dorit să introducă timpanii, foarte expresivi pentru scopul căutat în discursul muzical.
Să înţelegem acest scop: Haydn a compus misa la Eisentadt în august 1796, în timpul mobilizării generale a Austriei pentru război. După Revoluţia Franceză, când trupele franceze invadau unele teritorii în Italia şi Germania, Austria s-a împotrivit, iar acum îi era frică de o invazie. Cel care scria pe fiecare manuscris terminat — Lăudat fie Dumnezeu — a compus această misă ca un mijloc muzical şi spiritual de apărare. Deşi nu este specificat în textul misei, mulţi muzicologi au crezut că ea este expresia sentimentelor anti-războinice ale acestui profund religios creator. Să mai spunem că în timpul compunerii acestei celebre mise, Guvernul Austriei a decretat că „niciun austriac nu va pronunţa cuvântul pace până ce duşmanul nu se va întoarce la graniţele lui –a conchis Mircea Tătaru.
Îşi dau concursul corul „Ion Românu”, pregătit de maestrul Iosif Todea şi soliştii: soprana Maria Virginia Oniţa, mezzosoprana Mihaela Işpan, tenorul Remus Alăzăroaie şi basul Lucian Oniţa.
