„Joia de literatură contemporană cu Robert Șerban și invitații săi“ a debutat, joi 26 septembrie, la ora 18.00, la librăria Humanitas din Timișoara, cu lansarea celui mai nou roman al lui T.O. Bobe, Cartea neisprăvirii, apărut la Editura Humanitas.
Romanul este „o ispravă a literaturii române – o carte șăgalnic numită Cartea neisprăvirii. Unul dintre cele mai tandre și dinlăuntru trăite portrete făcute literaturii, această ispravă colosală a omului, încă neisprăvit(ă)”, se arată în prezentarea romanului.
La eveniment a fost prezent și autorul,
T.O. Bobe, care a avut disponibilitatea de a o feri un scurt interviu
cotidianului ZIUA de Vest.
Domnule T.O. Bobe, de ce ați scris acest roman?
Am scris această carte fiindcă mă plictiseam și nu aveam ce face. Pot spune că acesta este motorul clasic pentru toate cărțile pe care le scriu eu, de obicei. Fiindcă nu mă pricep la altceva, scriu cărți, dar nici la acest lucru nu mă pricep prea bine, totuși îmi iese din când în când câte o carte bunicică de citit. O carte nu-i altceva decât o înșiruire de cuvinte, de paragrafe, de întâmplări din viețile altora, fie ei adevărați, în carne și oase, fie închipuiți, iar cuvintele și paragrafele și oamenii ăștia sau zebrele sau pinguinii nu fac altceva decât să pozeze, să înregistreze ceva ce există undeva în stimatul cititor și depinde de el dacă e acasă sau nu pentru o carte sau alta.
Cartea neisprăvirii. De ce acest titlu provocator?
Titlul mi-a venit pe parcurs, nu îl aveam pregătit chiar de la început și este foarte potrivit pentru roman. Este o carte despre viață care nu are un sfârșitul rotund, viața este deschisă neterminată și de aceea neisprăvită. Nu știm niciodată în ce direcție ne va duce viața. Asta se reflectă și în structura cărții. Vorbim aici și despre libertatea și puterea fanteziei în literatură, dar și de libertatea în viață.
Ați fost inspirat de fenomenul Dada, fiindcă vorbiți destul de des despre acesta chiar de la început?
Într-un fel da. De acolo am pornit, dar nu pot spune că e principala motivație. În felul acesta mă joc pentru a intra în formă și pentru a putea scrie. Deschid DEX-ul la întâmplare și pun degetul pe un cuvânt și astfel încep să scriu pornind de la acel cuvânt, să îmi intru în mână sau se nu îmi ies din mână.
Întrebarea clasică: ”La ce carte lucrați acum?”
Abia am terminat Cartea neisprăvirii și cred că am și eu dreptul să îmi iau o pauză.
Nici măcar nu aveți ideea viitoarei cărți?
Întotdeauna am idei și niciodată nu știu pe care să o aleg cu exactitate. Pot spune că am scris întotdeauna cartea la care m-am gândit mai puțin sau aproape că nu mai gândit deloc.
Cum vi se pare fenomenul literar actual?
Sincer nu prea urmăresc fenomenul cultural, dar ajung la mine ecouri din când în când. Totuși, nu pot să mă exprim în acest sens.
Cum vi se pare Timișoara?
Din 2013 ajung în Timișoara odată la 2 ani. Am fost în 2015 și în 2017, iar acum cu Cartea neisprăvirii. Pot spune că am scris acest roman să am un motiv să vin în Timișoara la cei doi ani.
