În evenimentele dramatice din urmă cu 31 de ani, la Revoluția din Decembrie 1989 de la Timișoara, au fost ucise 93 de persoane. Primii morți au fost în 17 decembrie, când pe străzi au fost împușcați 62 de oameni.
În 18 decembrie, au mai fost împușcate 5 persoane, iar în 19 decembrie, alte 2 persoane. Ulterior datei de 22 decembrie 1989, au mai fost ucise 20 persoane. 4 sunt neidentificate – conform datelor transmise de Asociația Memorialul Revoluției de la Timișoara.
Persoane rănite în Timişoara: 16 decembrie, 8 persoane, 17 decembrie, 188 persoane, 18 decembrie – 8 persoane, 19 decembrie – 4 persoane, 20 decembrie – 1 persoane și 21 decembrie – 3 persoane. Ulterior datei de 22 decembrie, au mai fost 79 răniți.
În total au fost 291 persoane rănite, în Revoluția din Decembrie 1989 de la Timișoara.
Persoane arestate în Timişoara: 16 decembrie – 42 persoane, 17 decembrie – 351 persoane, 18 decembrie – 49 persoane, 19 decembrie – 7 persoane, 20-21 decembrie – 2 persoane, 23 decembrie – 1 persoane.
În total au fost 810 persoane arestate, în Revoluția din Decembrie 1989 de la Timișoara.
La nivelul României totalul persoanelor decedate în intervalul 16 – 27.12.1989 a fost de 1. 006, din care 153 până la 22 decembrie 1989. După data de 22 decembrie 1989, au decedat 853 de persoane.
În același timp, în intervalul 16 – 27.12.1989, au fost rănite 2.988 de persoane, din care 890 până la 22 decembrie 1989.
Din total, 2.157 au fost rănite după data de 22 decembrie 1989.
Amintim că timp de şase zile,16 –22 decembrie 1989, populaţia Timişoarei a luptat singură împotriva aparatului de represiune comunist. În faţa gloanţelor, timişorenii nu au încetat să spere şi au învins teama de moarte. Astfel, revoluția de la Timișoara s-a extins în toată țara și a dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și instaurarea libertății și democrației în România.
“Populaţia oraşului Timişoara a fost iniţiatoarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Între 16 –22 decembrie, a purtat de una singură un înverşunat război cu unul dintre cele mai puternice şi mai odioase sisteme represive din lume. A fost o încleştare cumplită: de o parte, populaţia neînarmată, de cealaltă parte, Securitatea ceauşistă, Miliţia, Armata şi trupele zeloase de activişti ale Partidului Comunist Român.
Toate metodele şi mijloacele de reprimare s-au dovedit neputincioase în faţa dorinţei de libertate a timişorenilor şi hotărârii de a învinge. Nici arestările, nici molestările, nici chiar asasinatele în masă nu i-au putut opri. Fiecare glonţ tras a adus pe baricadele revoluţiei alţi o sută de luptători. Şi am învins. În 20 decembrie 1989, Timişoara a intrat definitiv în stăpânirea populaţiei, transformându-se într-un oraş liber, în marea închisoare care devenise, în acele zile, România”, se arată în preambulul Proclamaţiei de la Timişoara, din martie 1990.
