Înainte de concertele specifice pentru Sărbătorile de Crăciun, Filarmonica Banatul Timișoara organizează un eveniment muzical de mare impact, vineri, 16 decembrie, de la ora 19.
Concertul va debuta cu Uvertura la Opereta „Cavaleria uşoară” de Franz von Suppé. Violonistul Florin Ionescu Galaţi acompaniat de orchestra simfonică va interpreta Introducere şi Rondo Capriccioso op.28 de Camille Saint-Saëns şi Melodii lăutăreşti op.20 de Pablo de Sarasate. Manuel de Falla este prezent în program cu al său „Amorul Vrăjitor”. Concertul Filarmonicii Banatul se va încheia cu selecţiuni din cele două suite după Opera „Carmen” de Georges Bizet.
Există două variante ale operetei „Cavaleria uşoară”. Suppé a compus opereta în două acte după un libret a lui Karl Costa. Premiera a fost la 21 martie 1866 la Carltheater din Viena. Într-un sat din Austria, undeva în secolul XIX, se petrec o serie de intrigi de dragoste care se complică şi mai mult atunci când apare un regiment de husari (cavalerie uşoară). În 1934 Hans Bodenstedt rescrie complet opereta. Duce acţiunea în secolul XVIII şi ne prezintă intrigi de curte şi iubirea dintre Baronul local şi o Contesă maghiară. Corpul ei de balet este denumit „cavaleria uşoară”. Dacă opereta a trecut în obscuritate, uvertura este în repertoriul tuturor orchestrelor fiind primită cu multă bucurie de public. Saint-Saëns l-a apreciat foarte mult pe violonistul Pablo de Sarasate, căruia i-a dedicat concertul său pentru vioară nr.1, iar patru ani mai târziu, în 1863 a compus pentru el Introducere şi Rondo Capriccioso, o piesă care include frumuseţe lirică dar şi pasaje de virtuozitate. La fel ca şi Lalo sau Bizet, Saint-Saëns a fost profund interesat de stilul dansurilor spaniole, ecoul şi spiritul lor fiind regăsite în multe lucrări, printre care şi în piesa pe care o vom asculta. Sarasate a cântat-o în premieră la Paris la 14 aprilie 1867. Plăcându-i foarte mult, Claude Debussy, în anii de tinereţe, a transpus-o pentru două piane. Prezentarea frumuseţilor sonore ale reginei instrumentelor va continua cu Cântece lăutăreşti op.20 de Pablo de Sarasate. Mare virtuoz al viorii precum Wieniawski, Sarasate a compus această piesă, iubită şi cunoscută de toţi violoniştii, în 1878. Premiera a avut loc la Leipzig, în Germania. Există şi o imprimare realizată chiar de autor în 1904.
Întrucât despre muncitoarea de la fabrica de ţigări, Carmen a lui Bizet, publicul meloman este de mult informat, să spunem câteva cuvinte despre „Amorul vrăjitor” a lui De Falla. Este vorba despre un balet comandat în 1914 de renumitul dansator de flamenco – ţiganul Pastora Imperio. El dorea un subiect pentru comunitatea de ţigani. Prima prezentare a fost la Madrid, în aprilie 1915, fără prea mare succes. În anul următor a compus o nouă versiune, iar în 1924 a transformat lucrarea într-un balet care a circulat cu mult succes până azi. Este povestea unei tinere ţigănci Candela, care trăieşte în Andaluzia. Aşa cum se mai obişnuieşte şi azi în aceste comunităţi, ea a fost promisă de foarte tânără unui om matur. După ani, acest om moare în braţele Luciei, cu care o înşela demult pe Candela. Văduvă, Candela doreşte de acum să fie cu Carmelo pe care-l iubeşte, dar aproape înnebuneşte pentru că în fiecare noapte este obligată să danseze cu stafia fostului soţ, care bântuie mereu în preajma ei. Încearcă mai multe metode să scape, dar nu reuşeşte. Află în sat despre cum a fost înşelată cu Lucia şi atunci o cheamă printr-o minciună, la ea acasă, noaptea. Când apare stafia, ea se retrage şi o împinge la dans pe Lucia, care intră în capcană. Acum Carmelo şi Candela sunt liberi să se bucure de iubirea lor. Concertul simfonic din seara de vineri va fi condus de maestrul Gheorghe Costin, a explicat concertmaestru Mircea Tătaru.
