Sistemul de sănătate din România va fi nevoit să facă faţă unor provocări majore în viitor datorate îmbătrânirii populaţiei, cheltuielile publice pentru sănătate vor creşte potrivit previziunilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB, iar cele pentru servicii de lungă durată a vârstinicilor cu 1,2% din PIB. Sunt doar câteva din concluziile raportului „Inechităţi în sistemul de sănătate din România”, prezentat joi, 24 martie, în cadrul Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România de dr. Aurora Dragomirişteanu şi prof. dr. Vasile Astărăstoae. preşedintele Colegiului Medicilor din România.
„Inechităţile din sistemul de sănătate românesc constituie o încălcare a drepturilor cetăţeanului. Ele discriminează şi au ca efect punerea în pericol a stării de sănătate a unei mari părţi dintre cetăţenii români. Este necesar un plan naţional intersectorial care să elimine inechităţile şi să acorde şanse egale în accesarea sistemului de sănătate”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae. Potrivit raportului, după 65 de ani, speranţa de ani sănătoşi este de 16,5 pentru femei şi 13,6 pentru bărbaţi. Mortalitatea infantilă în România (11 la 1000 de născuţi vii) şi mortalitatea maternă (13,52 decese materne la 100.000 născuţi vii) au cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. Primele cinci cauze de deces sunt bolile aparatului respirator (558,3), cancere (181,3), bolile aparatului digestive (62,6), accidentele (55,7) şi bolile aparatului respirator (49,5) (la 100.000 de locuitori).
Avem valori mari ale ratelor de mortalitate sub vârsta de 65 de ani pentru cauze care pot fi evitate prin măsuri eficiente bazate pe dovezi de sănătate public, ca de exemplu boala cardiac ischemică, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul pulmonar, pneomiile, mortalitatea legată de consumul excesiv de alcool, sinuciderile, accidentele de transport şi SIDA.
Rata de mortalitate prin cancer pentru femei este cea mai mare din Europa (128) şi este datorată deceselor prin cancerul de sân, cancerul de col uterin. Rata de mortalitate prin cancerul de col uterin este cea mai mare din regiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Europa, fiind de patru ori mai mare decât media din Uniunea Europeană (3,32).
80% dintre femeile care şi-au început viaţa sexual nu au fost testate niciodată printr-un test Papanicolau pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Peste 25% dintre decesele prin boli cardiovasculare din România sunt înregistrate la vârste mai mici de 65 de ani. Rata mortalităţii prin boli cardiace ischemice înainte de 65 de ani este printre cele mai mari din Uniunea Europeană (50,98 faţă de media UE 47,83).
Rata mortalităţii prin boli acute respiratorii, pneumonia şi influenza la vârste sub 5 ani, s-a redus la jumătate în perioada 2000-2008 (de la 143,53 la 76,22), dar este de aproape 15 ori mai mare faţă de media din UE (5,18 în 2008). Deşi avem sisteme de supraveghere pentru bolile transmisibile, tuberculoza şi bolile cu transmitere sexual constituie problem de sănătate public în România. Incidenţa cazurilor de tuberculoză în România este cea mai mare din regiunea Europei cu 101,02 cazuri noi la 100.000 de locuitori în 2008 (media UE este de 14,09 cazuri noi la 100.000 de locuitori). Incidenţa sifilisului este de 18,67 cazuri noi la 100.000 de locuitori, valoare de cinci ori mai mare decât media UE (3,7 la 100.000 locuitori). 70% dintre români se declară a fi sănătoşi sau foarte sănătoși, în timp de 19% au probleme de sănătate sau boli de lungă durată, valoare care ne situează pe primul loc în Europa (în medie 30% din europeni au declarat că au probleme de sănătate.
Avem 2,2 medici la 1000 de locuitori (s-au luat în calcul şi medicii dentişti), cu 50% mai puţin decât media UE, pe penultimul loc alături de Polonia şi 5,5 asistenţi medicali la 1000 de locuitori. La capitolul echipamente medicale de înaltă performanţă, suntem pe ultimul loc în UE la acoperirea cu RMN şi TC. Durata medie de spitalizare este de 7,7 zile (media UE este de 7,1), avem una din cele mai mari durate de spitalizare pentru naşterea normal (5,3 zile) deşi sunt ţări unde media este sub 2 zile. Nu avem programe cu acoperire naţională şi nu monitorizăm servicii medicale care îmbunătăţesc substanţial calitatea vieţii şi reduc decesele evitabile (repermeabilizările coronariene prin angioplastii, operaţiile de cataractă, protezarea articulaţiilor de şold şi genunchi, screening pentru cancerele de col uterin şi de sân).
Suntem pe ultimele locuri în UE în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de protezare a articulaţiilor cu 46 de protezări la 100.000 de locuitori, adică de 3 ori mai puţin decât media UE (153 protezări de şold la 100.000 de locuitori. Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi deţinem în compensaţie, un prim loc European la accesul la spitalele de psihiatrie. Suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea (cu 687 PPP EUR cheltuieli totale pentru sănătate per capita) deşi în perioada 1998-2008 cheltuielile totale cu sănătatea pentru un locuitor au crescut de 2,7 ori). 17,7% dintre români îşi plătesc cheltuielile de sănătate din propriul buzunar, aproape nimeni nu îşi face asigurări private de sănătate. Este necesar un plan naţional intersectorial de combatere de inechităţilor în aşa fel încât serviciile de sănătate să fie centrate pe pacienti şi să existe acces universal la servicii medicale de calitate pentru toţi cetăţenii.
