Primarul Nicolae Robu vrea să schimbe radical faţa Timişoarei, să facă reşedinţa judeţului mai atractivă, să o scoată din arhaica groapă uitată de lume, oraşul care după ce a trecut tumultul Revoluţiei din „89 a devenit aproape un „cătun urban”, plin de gropi, anost, fără atracţii turistice, fără locuri spre care să-ţi poţi întoarce cu admiraţie privirea, un loc din care abia aşteptai să ieşi şi să te închizi în casă, iar străinii, să plece spre alte zone mai primitoare. la toate acestea, se mai adăuga şi blocajul rutier, cu maşinile care mai mult stăteau decât avansau.
Mai în glumă, mai în serios, trecând de la inelele lui Jupiter ori ale lui Saturn la „Inelele lui Robu”, acestea vor schimba aspectul oraşului, dar şi calitatea vieţii celor care trăiesc sau doar trec prin acest oraş.
Primarul are în vedere două mari construcţii rutiere, respectiv, Inelul I şi Inleul IV.
Despre Inelul I, Robu spune că ne aflăm, poate, în faţa celui mai mare proiect care s-a implementat vreodată în Timişoara. „Se va realiza un inel de trafic auto în jurul centrului istoric. Să zicem că se pleacă din zona Bastion şi atunci, traseul ar avea următoarele repere: Punctele Cardinale, zona Mărăşti, Piaţa 700, strada Sf. Ioan, iar aici se produce o bifurcaţie: unele maşini (transport comun) vor merge în continuare pe strada Sf Ioan, fiind pietonală, excepţie face transportul în comun, Materna – bv. Republicii, la intersecţia cu strada Paris – Spitalul de Copii – prin faţa Catedralei – faţa Primăriei, până la bv. 20 Decembrie – Liceul MIU – bv. cu palmieri I.C. Brătianu – Banca Naţională – Bastion, unde se închide inelul I. Acesta ar fi un traseu. Remarcăm că pe porţiune străzii Sf. Ioan, din Piaţa 700 până la intersecţia bv. Republicii cu str. Paris pot circula doar mijloacele de transport în comun. Celelalte autovehicule vor trebui ca în Piaţa 700 să iasă de pe str. Sf. Ioan, să pătrundă pe drumul actual în Piaţa 700, iar de acolo, la stânga, pe str. Paris până la intersecţia cu bv. Republicii. De aici, cele au ca ţintă zona Liceului MIU, vor face stânga şi vor intra în sub-pasajul auto şi vor ieşi în zona Liceului MIU.
Celelalte, vor face dreapta, spre Spitalul de Copii, iar de aici, prin faţa Catedralei, a Primăriei, pe str. 20 Decembrie până la MIU şi mai departe I.C. Brătianu – Banca Naţională- Bastion.
Remarcăm că avem cel puţin 3 benzi de circulaţie peste tot, aceasta fiind şi raţiunea pentru care transportul în comun continuă pe Sf. Ioan. În destule zone vom avea şi 4 benzi, toate aceste trasee fiind cu sens unic. S-a lăsat strada Paris cu cele două benzi, pentru că mai multe nu poate avea, pentru restul vehiculelor, nu şi pentru transportul în comun.
Faptul că pe tot parcursul inelului va exista o bandă destinată transportului în comun va permite o fluidizare auto.
Sub-pasajul auto din fala Operei va fi realizat în cea mai mare parte a sa prin transformarea sub-pasajului pietonal existent, prin câteva intervenţii de consolidare. Aşadar, nu se va distruge construcţia care reprezintă actualmente acel sub-pasaj pietonal din faţa Operei, ci se va face o consolidare a sa, intervenţii care nu sunt prea pretenţioase, după cum spun experţii şi acesta va fi transformat în sub-pasaj auto.
De la MIU – BNR vom avea o mare parcare subterană, cu 700 de locuri. Se ştie ce lipsă de locuri de parcare avem în centru, care se va accentua odată cu darea în folosinţă a Centrului istoric, ca areal cuprinzând 14 străzi şi 4 pieţe.
Având un centru atât de extins pietonal,evident că va fi nevoie de un număr mare de locuri de parcare pentru riverani sau pentru cei care derulează afaceri în această zonă pietonală, de pe de altă parte, pentru mulţimea de cetăţeni care vor veni să-şi petreacă timpul liber în zona pietonală. Va exista şi o parcare supraterană, la intersecţia străzilor Popa Şapcă şi Oituz, acolo unde acum se află o clădire ruinată, unde a funcţionat fosta popotă militară, al cărei teren aparţine Universităţii de Vest Timişoara, cu care PMT este în negocieri pentru un schimb de terenuri/proprietăţi, în interesul ambelor părţi, iar când schimbul de va finaliza, vom da drumul la proiectul de realizare a acelei parcări supraterane, care va avea peste 1.000 de locuri. Astfel, parcarea în Timişoara, din preajma Centrului istoric, va fi rezolvată foarte bine.
Vor fi lucrări rutiere, se vor amenaja benzi noi auto, trotuare, piste pentru biciclete. Toate acestea costă 2,7 milioane euro. Apoi, se va extinde linia de troleibuz, care costă 0,3 milioane de euro. Se vor adăuga costuri cu semaforizarea, cu iluminatul, cu reţelele de utilităţi, care vor fi reînnnoite – 14 milioane de euro. Parcarea subterană va costa 15,6 milioane de euro, iar sub-pasajul auto din faţa Operei, doar 2,3 milioane de euro, pentru că este deja o construcţie foarte solidă, aceasta fiind concluzia specialiştilor, după ce aceasta a fost supusă unei expertize. Pasajul subteran auto nu va afecta în niciun fel clădirile din zonă, spun experţii. Pe strada Alba Iulia au circulat ani de zile tramvaiele, Tot proiectul costă 40 milioane de euro
Aceste lucrări nu trebuie făcute deodată, toate. Cred că trebuie să începem cu sub-pasajul auto, pentru care pot să dau 2,3 milioane de euro de la bugetul local. Deodată trebuie dat drumul şi la lucrările de la parcările subterane .
Experienţa noastră ne arată că preţurile ajung cam la 70% din estimările proiectanţilor. Timişoara va avea altă faţă când Inelul I va fi realizat. Parcarea subterană va putea fi finalizată cel târziu în 2017, iar sub-pasajul auto uşor din Piaţa Operei, în 2016”, spune Robu.
În privinţa Inelului IV, edilul precizează că a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru realizarea unui tronson din inelul IV, „respectiv, de la strada Măcin până la bv. Constructorilor, care cuprinde inclusiv intersecţia cu strada Demetriade. Este un proiect extrem de important şi de util în absenţa Centurii, Guvernul nu ne ajută să facem centură, centura nu o poate face Municipalitatea, pentru că este în sarcina Guvernului. Noi facem inele, iar acestea sunt bune substitute de centură”.
