Explicația ar putea fi identificată chiar în titlul acestei analize. Treaba acestora, a celor zece, este să alcătuiască o infernală și asurzitoare mașină de zgomote. Televiziunile și posturile de radio, obligate fiind de lege, vor trebui să-i prezinte de-a valma pe toți candidații. Mesajele celor doi de la vârf, hai să spunem al celor patru, vor fi acoperite și distorsionate de ceea ce le vor promite alegătorilor echipa celor zece pitici care mimează că bat la porțile Cotroceniului. În felul acesta, cetățeanul are toate șansele să devină efectiv turmentat, pentru că sub bombardamentul de mesaje îi vor scăpa cele principale, cele de care trebuie să țină cont atunci când optează. Nu este deloc exclus ca tocmai acest efect devastator asupra opiniei publice să fie și unul dintre obiectivele principale al celor zece și al susținătorilor inspiratorilor din umbră ai acestora.
O altă explicație a mașinii de zgomote poate fi identificată în utilizarea conform legii a banului public. Să explic acest lucru. Un candidat care a strâns numărul necesar de semnături și care a fost omologat de Autoritatea Electorală primește de la buget, adică de la noi, o sumă consistentă de bani pentru a-și face chipurile campanie electorală. Cunoscând la perfecție acest mecanism, candidații au apelat din timp la sponsori, promițându-le una-alta, vom vedea ce, și au încasat sume de bani, unele pur și simplu sub forma unor contribuții personale la campania electorală, altele sub forma unor împrumuturi care acum urmează să fie restituite din banii dați de Guvern. Bucurie și sărbătoare! Pentru că, până la urmă, în schimbul efortului depus, a pantomimei electorale jucate, candidatul pitic rămâne cu un câștig mai mare sau mai puțin mare în portofel. O adevărată afacere. Posibil o afacere și pentru sponsori. Și acum, pentru a explica și această ultimă afirmație, vă voi oferi a treia explicație a discotecii care urmează.
Unii dintre candidații fără șansă, poate nu toți, dar cei mai mulți dintre aceștia, își vor tranzacționa influența pe care o au asupra unor secțiuni modeste de electorat. Modeste, modeste, dar unul, două, trei patru sau cinci procente pe care le pot obține în primul tur contează. Exercitând în mod clar o influență asupra cetățenilor care-i susțin, aceștia pot, în al doilea tur, să transfere o parte dintre voturi unuia sau altuia dintre cei doi finaliști. Desigur, în schimbul a ceva. Oare ce? Dacă și Nicu și Marcel se califică în turul doi, fiecare dintre ei are toate șansele ca după încheierea alegerilor să joace roluri importante la vârful statului. Să zicem că va câștiga Marcel Ciolacu. El va deveni președinte și, în consecință va putea să împartă favoruri cu nemiluita celor care l-au ajutat din capul locului sau celor care l-au ajutat pe parcurs. Situația este similară și în ceea ce pe privește pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă. Dacă se va alcătui din nou struțo-cămila, unul va ajunge președinte, în timp ce celălalt ar putea ajunge premier sau ar fi înșurubat într-o altă înaltă demnitate de stat. Și din aceste poziții pot fi oferite favoruri și pot fi răsplătiți cei care au pus umărul în cursa prezidențială. Și, în baza principiului vaselor comunicante, răsplata se va duce în jos, către sponsori. Și uite așa se pun chiar prin efectul legii bazele corupției în statul român.
Ca să nu mai vorbim de televiziuni și posturile de radio, care vor fi manipulate financiar și vor manipula din răsputeri, la rândul lor, opinia publică. Iată prin urmare și bazele falsei democrații. Din toată această afacere, cetățeanul român iese buimăcit. Sau, vorba lui Caragiale, turmentat.
Comentarii
comentarii
