Evenimentul, organizat sub egida Academiei Române – Filiala Timișoara și a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), a fost realizat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Științe Medicale. Dezbaterile au avut loc în clădirea ICAM din Timișoara.
Inteligența Artificială, între conștiință și limitările tehnologiei
Deschiderea evenimentului i-a aparținut prof. univ. dr. Claudiu Mesaros, președintele CRIFST – Filiala Timișoara, care a subliniat necesitatea unei reflecții colective asupra impactului noilor tehnologii asupra omului.
Printre cele mai așteptate intervenții s-a numărat prezentarea prof. univ. dr. Dorel Săndesc, care a abordat subiectul „Anesteziști în căutarea sufletului. Poate AI-ul ajuta?”, aducând în discuție relația complexă dintre conștiință, suflet și inteligența artificială. „Creierul este purtător temporar al conștiinței. După moarte, conștiința se eliberează. IA poate doar să mimeze conștiința, nu să o înlocuiască”, a punctat acesta. Profesorul Săndesc a avertizat și asupra pericolelor utilizării iresponsabile a inteligenței artificiale, pledând pentru un parteneriat etic între tehnologie și valorile umane.
Omul, chipul lui Dumnezeu, imposibil de reprodus artificial
Pe dimensiunea spirituală, conf. univ. dr. Daniel Lemeni a susținut prelegerea „Ce este omul că-Ți amintești de el? Cum ne poate ajuta AI să ne înțelegem mai bine vocația veșnică?”, subliniind unicitatea naturii umane create „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”: „Omul nu este doar inteligență, ci și relație, comuniune. IA nu poate reproduce taina comuniunii divine.”
Contribuții esențiale la dezbatere au adus și lect. univ. dr. Nichifor Tănase, care a analizat „Conștiința de sine în Isihasm. Neuroștiințe și AI”, precum și conf. univ. dr. Constantin Jinga, cu tema „Omul ca chip al lui Dumnezeu și capacitățile inteligenței artificiale”. Ambii au evidențiat limitele oricărei abordări strict tehnologice asupra conștiinței.
Provocările unei epoci în continuă transformare
Evenimentul a ridicat întrebări esențiale, încă fără răspuns definitiv: Poate IA să atingă vreodată conștiința? Cum vom distinge între empatia simulată și cea reală? Ce loc mai ocupă sufletul într-o lume a mașinilor inteligente?
„Suntem într-o epocă în care adevărul e greu de stabilit”, a concluzionat prof. Săndesc, subliniind importanța unei reflecții comune și responsabile asupra direcției în care se îndreaptă umanitatea.
Dezbaterea de la Timișoara a demonstrat încă o dată că, în fața provocărilor generate de inteligența artificială, dialogul între știință, medicină, filozofie și spiritualitate este nu doar oportun, ci absolut necesar.
Comentarii
comentarii
