Încă o dată, dezbaterile Primăriei Timișoara nu au prea stârnit interesul cetățenilor. Luni, 16 mai, de la ora 17.00, a fost programată cea pentru modificarea regulamentului de sprijin financiar pentru reabilitarea clădirilor istorice. Deși mai mulți cetățeni au trimis întrebări sau sugestii pe e-mail, numai doi au și fost prezenți în sala de consiliu, alții trei absentând. Totuși, city-managerul Matei Creiveanu a găsit unul cu care să schimbe câteva replici mai dure.
Roxana Pătrulescu, din partea noului Birou Reabilitare Cartiere Istorice, a expus necesitatea modificărilor: „Încă de anul trecut, ce și-a propus administrația în privința reabilitării clădirilor istorice a fost accesibilizarea regulamentului pentru sprijin financiar, introducerea mai multor clădiri pe listele de intervenție și o structură dedicată în organigrama primăriei – acest birou. Problemele cu care ne confruntăm în practică sunt în principal, pe de o parte, probleme ce țin de dreptul de proprietate, lipsă de asumare din partea proprietarilor, insuficient capital economic din partea proprietarilor, dar și a administrație, o documentație tehnică slabă, prost pregătită, un cadru legislativ insuficient aliniat momentan și, din păcate, lipsa încrederii în autoritatea publică, pe care sperăm în continuare să reușim să o schimbăm”.
Prezentă în dezbatere a fost și Paula Romocean, consilier local USR: „Reabilitarea clădirilor istorice a fost și este o problemă majoră pentru Timișoara, orașul cu cele mai multe clădiri monument din România. Legislația și birocrația creată de legislația actuală, dar și lipsa de interes a administrațiilor precedente, a făcut ca timișorenii să ezite în a solicita sprijin financiar pentru reabilitarea acestor imobile. Anul trecut am încercat să schimbăm ceva, fără să avem pretenția că am găsit rețeta perfectă, și pot spune că principalul beneficiu al acestor schimbări este înființarea acestui Birou Reabilitare Cartiere Istorice, care a adus timișorenilor atât de necesara consultanță în ceea ce privește documentația pentru reabilitarea unui monument istoric, dar și pentru accesul la finanțare. Modificările pe care le propunem prin acest regulament vin ca urmare a discuțiilor cu cetățenii și sperăm ca măcar o parte dintre cei care au început demersurile pentru reabilitare să poată beneficia de aceste modificări și de sprijinul financiar. (…) Sperăm ca povestea reabilitării clădirilor istorice din Timișoara să devină o poveste de succes”.
De-a lungul dezbaterii s-au prezentat și date referitoare la activitatea acestui birou în ceea ce privește regulamentul de sprijin financiar. Din octombrie, de când și-a început activitatea în clădirea din Piața Traian, angajații biroului au avut peste 160 de întâlniri cu proprietarii de clădiri istorice. În urma acestora au fost adăugate pe listele prioritate 14 clădiri noi. În ceea ce privește dosarele, numai două sunt în stadii „avansate”, însă nicio lucrare finanțată prin acest program nu a început efectiv până acum.
Cele mai importante modificări propuse la regulamentul aprobat în iunie 2021 ar fi, pe lângă adăugarea celor 14 noi clădiri, schimbarea modului de finanțare și eliminarea necesității unanimității în asociațiile de proprietari. Astfel, atât pentru clădirile monument individual și din ansamblu, cât și pentru clădirile monument din situri, primăria va oferi finanțare astfel: 20% nerambursabil; 80% rambursabil în 10 ani, fără dobândă, cu ipotecă pe imobil. Până acum, pentru cele din a doua categorie, primăria punea numai 50%, și acea parte sub forma unor finanțări rambursabile. În ceea ce privește asociațiile de proprietari, modificările ar face ca acestea să aibă nevoie de acordul a 2/3 din membri pentru a putea accesa finanțări. Până acum, era necesar acordul tuturor.
Ar mai fi și alte modificări propuse, unele mai tehnice:
Când a venit rândul cetățenilor de a lua cuvântul, Cătălin Gheorghiu, reprezentând asociația de proprietari de la adresa Piața Romanilor 14, a venit cu mai multe critici legate de lungimea și complexitatea regulamentului, de lipsa de finanțare pe partea de proiectare, dar și de lipsa managementului programului. Reprezentanta biroului amintit i-a dat replică: vor fi făcute 5.000 de flyere și vor fi purtate noi discuții cu asociațiile de proprietari. În ceea ce privește anumite cheltuieli, cum sunt expertiza de risc seismic sau proiectarea, legea nu spune că ar fi eligibile.
Gheorghiu, totuși, nu s-a lăsat impresionat și a criticat și regulamentul în ansamblu: „Ce înseamnă reușita programului? Spuneți «am făcut 400 de consultări», ce înseamnă asta? Să spunem «am reabilitat 50 de clădiri», asta ar fi ceva. La finalul zilei, nici șarpanta de aici (a primăriei – n.r.) nu e reparată. Dar cel mai important ar fi să acoperiți proiectul la început, atunci multă lume ar fi convinsă. (…) Doar două dosare, deci nicio lucrare? Măcar să credem că există o problemă. Așa ne facem că nu există o problemă”.
Deranjat de vorbele timișoreanului, city-managerul Matei Creiveanu a intervenit: „Mă scuzați, proprietatea privată presupune responsabilitate. Responsabilitate primară față de buna întreținere este a proprietarului. Acesta este un program care vine să ajute suplimentar. (…) Acesta vine în întâmpinarea celor care nu au acces la bani, nu au banii, nu au finanțarea sau nu au acces la finanțare bancară. Nu, nu este pentru toată lumea, nu este menit să acopere o întreagă plajă, nu este menit să absolve proprietarii de răspunderea lor pentru ținerea în bună regulă a proprietății lor. El se adresează unei nișe de proprietari sau asociații de proprietari care au această nevoie. (…) Acest program nu rezolvă toate nedreptățile istorice ale Timișoarei și ale României, este un program care vine să ajute cetățenii care nu au mijloace pe care le pot angaja din start pentru renovarea clădirilor. Este un program de nișă”. Cât despre renovarea propriului sediu, city-managerul a găsit scuză: primăria a avut alte „priorități”, iar bugetul nu este nelimitat.
După alte câteva schimburi de replici între Gheorghiu și Creiveanu, cum celălalt cetățean prezent avea numai câteva întrebări punctuale, Roxana Pătrulescu a considerat de cuviință să ofere răspunsuri și întrebărilor venite pe e-mail. Printre altele, aceasta a lămurit următoarele aspecte:
- executantul va fi ales după legea achizițiilor publice, în funcție de preț;
- în cazul în care nu există unanimitate în asociația de proprietari, dar este trecut pragul de 2/3, banii vor fi plătiți de doritori și vor fi recuperați cel mai probabil pe cale judecătorească;
- în comisia de recepție vor avea câte un reprezentant primăria, Direcția Județean de Cultură, Inspectoratul de Stat în Construcții (dacă e cazul), beneficiarul, proiectantul și executor 10/1995;
- nu există alte garanții ale executorului decât garanția de bună execuție și obligațiile din contract;
- lucrările vor avea garanție de bună execuție de 60 de luni, valoarea minimă prevăzută;
- se poate vinde imobilul pe timpul procedurii, dacă se găsește o metodă de achitare a contribuției;
- cei care plătesc anticipat vor primi punctaj mai mare în cazul unei eventuale departajări.
Detalii despre regulament și modificările propuse acestuia puteți găsi la: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=6180427677DFC0F4C225882300497511.
