Zi istorică pentru Scoţia, Marea Britanie şi întreaga Uniune Europeană. Joi, 18 septembrie, scoţienii sunt chemaţi la urne pentru a răspunde dacă vor sau nu ca ţara lor să-şi proclame independenţa, rupându-se astfel de Marea Britanie.
Scrutinul de joi este rezultatul unui proces de decenii, în care care Scoţia şi-a dobândit treptat dreptul de a se administra singură în multe domenii.
Conferenţiarul universitar Dan Lazea, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timişoara, explică într-un interviu pentru ZIUA de Vest ce efecte ar putea avea independenţa Scoţiei asupra Europei şi asupra României. Dan Lazea este director al programului de Masterat în Studii Europene Comparate, având în CV şi un program doctoral finalizat în Ştiinţe Politice (Relaţii Internaţionale) la Universitatea din Bordeaux.
Reporter: – Ce şanse are referendumul din Scoţia să fie validat?
Dan Lazea: – Şansele ca referendumul să fie unul validat sunt în momentul de faţă în marja de eroare a sondajelor de opinie. Orice predicţie este hazardată. Probabil că rezultatul final se va decide într-o marjă extrem de strânsă şi va fi decis de mici emoţii în ziua votului sau de mici evenimente pe care nu avem cum să le anticipăm în acest moment.
Reporter: – Ce ar înseamna independenţa pentru situaţia internaţională a Scoţiei?
Dan Lazea: – Dacă e să discutăm din perspectiva viabilităţii eventualului stat independent Scoţia, se ridică câteva chestiuni extrem de delicate, de ordin juridic, de drept internaţional şi procedural. În primul rând, apartenenţa la structurile de securitate – NATO -, respectiv apartenenţa la Uniunea Europeană. Dacă în primul caz există deja o reacţie oficială care invită Scoţia să reaplice pentru admisie, în al doilea caz nu există reguli şi proceduri pentru o astfel de situaţie. Complicaţii decurg mai ales din natura aranjamentelor instituţionale ale Uniunii Europene după tratatul de la Lisabona. Tot ce înseamnă în momentul de faţă algoritmi de împărţire a locurilor în Parlamentul European, de rotaţie a diverselor funcţii în structurile comunitare luau în calcul un număr fix de state, respectiv un vot ponderat, bazat pe populaţie şi pe dimensiunea statului. Astfel, situaţia Scoţiei ca parte a Uniunii Europene în acest moment este extrem de neclară în eventualitatea unui vot DA. În aceeaşi măsură este afectată şi Marea Britanie, pentru că inclusiv prezenţa Marii Britanii în UE este bazată pe o negociere interguvernamentală care ţine cont de o anumită dimensiune a Marii Britanii.
Reporter: – Ce ar însemna pentru Uniunea Europeană proclamarea independenţei în Scoţia?
Dan Lazea: – Toate aceste lucruri sunt total necunoscute în desfăşurarea lor ulterioară unui eventual vot DA şi vor crea, prin puterea exemplului, o anumită discuţie despre ce se întâmplă pe viitor. Neexistând reguli şi proceduri pentru astfel de situaţii, ceea ce se va decide acum ad-hoc devine jurisprudenţă, devine putere de exemplu pentru cazuri similare, cum este cazul Cataluniei.
Reporter: – Într-o Europă unită, nu este oarecum anacronic să avem asemenea mişcări naţionale?
Dan Lazea: – Dacă ne uităm la chestiunea identităţii ca la o problemă general umană şi permanentă, sentimentul de identificare cu ceva este unul peren şi aflat într-o permanentă mişcare. Atâta timp există o identitate forjată în istorie foarte clar, modul în care această identitatea culturală, istorică se transformă într-un proiect politic este unul care depăşeşte capacitatea noastră de predicţie şi nu-l putem judeca abrupt.
Reporter: – Cum aţi vota la referendum dacă aţi fi scoţian?
Dan Lazea: – Calculul celor care au iniţiat tot acest proces este unul bazat pe foarte multe «dacă» şi conscinţele unui astfel de gest sunt necunoscute şi celor mai optimişti susţinători ai proiectului. Din punctul meu de vedere, mai ales pentru un teritoriu cu o lungă tradiţie conservatoare, astfel de gesturi sunt mai degrabă motivate de o politică de conjunctură şi nu e cazul în niciun fel să mă substitui nimănui, dar aş vota clar NU la un astfel de referendum. Uniunea Europeană în acest moment reprezintă un proiect politic unic şi singurul capabil să ofere un profil unor entităţi politice altminteri imposibil de aşezat de sine stătător în faţa unor coloşi precum SUA, China sau Rusia.
Reporter: – Cum va fi afectată România de independenţa Scoţiei? Se vorbeşte despre Ţinutul Secuiesc, despre faptul că România nu a recunoscut nici independenţa Kovoso. Pot fi comparate situaţiile din cele trei teritorii?
Dan Lazea: – Exclus. Nu văd în ce ar consta comparaţia. E cu totul altceva. Suntem în faţa unui proces care a fost în mod civilizat negociat şi discutat în cadrul instituţional al Marii Britanii. Niciun moment nu s-a ieşit din acest cadru. Aşadar, prima consecinţă care trebuie aşteptată este în relaţia dintre Marea Britanie şi Scoţia, pentru a putea să ne pronunţăm în orice fel cu privire la legalitatea unei astfel de mişcări. Acolo vorbim despre o entitate cu un caracter foarte bine definit. Când vorbim despre România, vorbim despre relaţii interetnice în interiorul unui stat unitar.
