.jpg)
“Dacă legile educaţiei vor continua să conţină prevederi discriminatorii şi aberante în privinţa încadrării în învăţământul primar şi preşcolar, luăm în considerare lansarea unui apel pentru boicotarea începutului de an şcolar la ciclul primar şi preşcolar, pichetarea Ministerului Educaţiei şi a Guvernului României, precum şi pentru alte acţiuni de protest sau în instanţă. Magistraţii au refuzat să împartă dreptatea pentru salarii mai mari, noi suntem gata să înţelegem constrângerile financiare temporare şi curbele de sacrificiu, dar nu suntem dispuşi să acceptăm că o lege nedreaptă va guverna sistemul de învăţământ pentru mulţi ani de acum încolo”, susţine Viorel Dolha (foto), preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) cu sediul în Arad.
Situaţii absurde
Conform AGIRo, prin menţinerea funcţiei de institutor s-a ajuns la situaţii aberante ca, în învăţământul primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine. De aceea, asociaţia solicită încadrare şi salarizare egale la muncă şi studii egale. Aceasta se poate face doar prin eliminarea funcţiei de institutor şi încadrarea celor care atât timp au fost discriminaţi, după caz, fie ca profesori cu studii superioare de scurtă durată, fie profesori cu studii superioare de lungă durată. Coroborând proiectul Codului Educaţiei cu legea unică de salarizare, apar situaţii aberante prin care, prin inventarea funcţiei de institutor, se ajunge ca, de fapt, un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă, dar are după un liceu agricol doar studii superioare de scurtă durată, să poată ajunge la 3,40 (deci invers proporţional cu studiile!). Prin inventarea funcţiei de institutor se ajunge ca, de fapt, un cadru didactic cu liceul pedagogic şi studii superioare de lungă durată şi masterat să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă, dar are, după un liceu agricol, doar studii superioare de lungă durată, să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!).
Mai strigător la cer este că, prin inventarea funcţiei de institutor, se ajunge ca, de fapt, un cadru didactic cu studii superioare de lungă durată să aibă în şcoală, în primii ani de carieră, mai bine plătiţi decât el angajaţi cu studii medii, precum portarul şcolii, şoferul, pompierul, magazionerul, administratorul etc. “Solicităm doamnei ministru Andronescu să facă public numele celor care se opun implementării în lege a articolului 9 din Constituţie şi al trendului european al creşterii rolului mediului asociativ. Cine are ceva de ascuns şi cui îi este teamă de prezenţa încă a unei persoane, atunci când se iau decizii? Asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice trebuie să aibă rol consultativ în luarea deciziilor atât la nivel ministerial, cât şi la nivelul inspectoratelor şcolare şi al unităţilor de învăţământ”, susţin învăţătorii.
