În memoria regretatului ÎPSS Nicolae, Academia Română Timişoara şi Mitropolia Banatului au organizat simpozionul „ÎPSS mitropolitul dr. Nicolae Corneanu, cărturarul umanist”, miercuri 27 mai, de la ora 12, cu prilejul Zilelor Academiei.
Cu acest prilej, au avut expuneri despre personalitatea ÎPSS Nicolae, actualul mitropolit, ÎPSS Ioan, academicianul Ioan Păun Otiman, fostul prefect al judeţului Timiş, prof. univ. dr. Horia Ciocârlie, şi conf. univ. dr. Claudiu Arieşanu.
„ÎPSS Nicolae face parte din galeria ierarhilor bănăţeni de înaltă ţinută morală şi academică creator al unei opere ştiinţifice impresionante, considerat pe bune dreptate, personalitate marcantă a Bisericii, un om de o exemplară bunătate, modestie şi evlavie, dăruit cu trup şi suflet misiunii sale un ecumenic şi un savant de talie naţională ale cărui studii au vădit deja interes internaţional”, a spus ÎPSS Ioan.
ÎPSS Nicolae s-a născut la 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, într-o familie preoţească. Între anii 1934-1942 urmează şcoala elementară şi liceul în localitatea natală. Pleacă apoi la Bucureşti, unde va urma cursurile Facultăţii de Teologie, între anii 1942-1946. În anul 1943 este hirotonit diacon celibatar, de către episcopul Veniamin Nistor al Caransebeşului, în biserica parohiei Obreja, judeţul Caraş-Severin. În 1946 este declarat licenţiat în Teologie. După absolvirea facultăţii, se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: “Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.
Revenind pe plaiurile natale, va fi numit profesor suplinitor la Academia teologică din Caransebeş (1 aprilie 1947 – 1 septembrie 1948). După desfiinţarea istoricei episcopii de aici, va merge la Timişoara, unde va fi numit în anul 1949, secretar, apoi referent principal la Centrul eparhial, iar între anii 1952-1956 ocupă funcţia de consilier cultural. Din anul 1956 îşi reia activitatea în învăţământul teologic, ca profesor la Seminarul din Caransebeş, unde predă greaca şi franceza, până la 1 martie 1959, când devine conferenţiar universitar la catedra de Îndrumări misionare a Institutului teologic din Sibiu, predând Teologia simbolică şi Limba greacă.
În anul 1960 va fi hirotonit preot de către patriarhul Teoctist Arăpaşu, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege în funcţia de episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului.
Se călugăreşte la mănăstirea Cernica din apropierea Bucureştilor, la 12 ianuarie 1961, păstrând numele de Nicolae. Este hirotonit arhiereu în biserica “Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian Marina, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie, acelaşi an, în catedrala episcopală veche din Arad.
La 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, iar instalarea s-a făcut Duminică 4 martie 1962, în catedrala mitropolitană din Timişoara, de către patriarhul Justinian Marina şi alţi membri ai Sfântului Sinod. ÎPSS Nicolae a trecut la cele veşnice în 29 septembrie 2014, la vârsta de 90 de ani.
Academician Ioan Păun Otiman, preşedintele Academiei Române Timişoara, a povestit câteva evenimente importante din relaţia cu ÎPSS Nicolae
„Reamintesc şi acum, faptul că la 4 martie 1962, student fiind, m-am aflat în catedrala mitropolitană din Timişoara la slujba de întronizare ca mitropolit al Banatului a episcopului dr. Nicolae Corneanu, de către patriarhul Justinian Marina. În momentul în care l-am văzut prima dată pe Înaltul Nicolae, cu figura-i distinsă, luminoasă, caldă, calmă, blândă, cu o frumuseţe spirituală greu de imaginat, am trăit revelaţia pogorârii din ceruri. Iar atunci când, peste ani, am văzut picturile Capelei Sixtine de la Vatican, gândul m-a dus la mitropolitul dr. Nicolae Corneanu şi lumina ce o revarsă în permanenţă asupra noastră. Am avut în imagine chipul lui Dumnezeu, pictat de Michelangelo în geneză, un chip uman frumos, de o imensă bunătate, asemeni chipului luminos al Înaltpreasfinţitului Nicolae. Şi dacă nu ar fi trecut 500 de ani din momentul pictării Capelei Sixtine, eram tentat să cred că Michelangelo l-a avut în minte, în momentul realizării operei sale, pe mitropolitul Nicolae.
Am descris şi în alte momente importante din viaţa Înaltpreasfinţitului nostru, inspirându-mă din alte scrieri sau din memoria proprie, fapte şi date despre distinsa, prodigioasa şi precucernica personalitate a mitropolitului dr. Nicolae Corneanu, pe care nu le mai evoc şi de această dată. Acum doresc să reamintesc însă unul dintre acestea, care mi-a rămas, poate, cel mai puternic întipărit în minte şi în inimă.
Am avut ocazia să aflu, în mod direct, părerile despre mitropolitul Banatului, dr. Nicolae Corneanu, de la cea mai înaltă personalitate a lumii ortodoxe, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, cu ocazia unei vizite efectuate la Istanbul. În momentul când ne-am prezentat Sanctităţii Sale patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, soţia mea şi cu mine, spunând că suntem din Timişoara, iar eu reprezint judeţul Timiş în Senatul României, a început să ne vorbească în cuvinte calde, admirative despre confratele Nicolae, mitropolitul Banatului. Pentru noi, care reprezentam Timişoara la întâlnirea cu Sanctitatea Sa patriarhul Constantinopolului, faptul că a zăbovit în discuţie despre excepţionala lucrare a Înaltpreasfinţitului Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a fost un moment de mândrie şi admiraţie, totodată, faţă de arhipăstorul şi confratele nostru de la Academia Română.
A doua evocare pe care doresc să o fac, se referă la prodigioasa activitate academică a Înaltpreasfinţitului dr. Nicolae Corneanu în cadrul filialei Timişoara a Academiei Române. Prezenţa Domniei Sale în Academia Română, ţinuta ştiinţifică remarcabilă, puntea trainică între ştiinţă şi religie, au fost resimţite în permanenţă la toate manifestările ştiinţifice prilejuite de Zilele Academice Timişene sau cu alte ocazii, Î.P.S. dr. Nicolae Corneanu expunând lucrări remarcabile”, a povestit Otiman.
Iată numai câteva din titlurile expunerilor Înaltpreasfinţiei Sale, membru de onoare al Academiei Române, la festivităţile de deschidere ale Zilelor Academice Timişene de-a lungul vremii:
„Cultură şi religie în Banat de-a lungul veacurilor“, 1991;
„Ştiinţa şi religia“, 1993;
„Aspecte filosofice ale cercetării raportului spirit-corp“, 1995;
„Credinţa şi ştiinţele“, 1997;
„Bisericile şi diviziunea lumii contemporane“, 1999;
„Contribuţia unor reprezentanţi ai Bisericii din Banat la întemeierea şi dezvoltarea Academiei Române“, 2001;
„Savantul Nicolae Paulescu şi religia“, 2003;
„Perspectivă religioasă privitoare la reproducerea umană asistată“, 2005;
„Cărturarul bănăţean Iosif Popovici“, 2007.
