Acasă Actualitate Istoricul Dumitru Tomoni, premiat de Societatea de Științe Istorice din România

Istoricul Dumitru Tomoni, premiat de Societatea de Științe Istorice din România

1250
DISTRIBUIȚI

Istoricul Dumitru Tomoni, profesor la Liceul Teoretic “Traian Vuia” din Făget, a primit premiul “A.D. Xenopol”, acordat de Societatea de Științe Istorice din România. Premiul i-a fost acordat pentru lucrarea „Pașaport pentru istorie: credenționalele bănățene de la Alba Iulia”, apărută, anul trecut, la Editura Eurostampa, din Timișoara. Volumul cuprinde toate procesele verbale și credenționalele bănățenilor aleși să participe la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, acoperind spațiul Banatului istoric, inclusiv Banatul Sârbesc. “Cele 186 de documente – 124 credenționale, 19 procese verbale, 15 protocoale, 11 mandate, 4 plenipotențe, 3 legitimații, 3 litere credenționale, 2 adeverințe, 2 adrese, 1 extras, 1 atestat și o hotărâre – aflate în patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, sunt prezentate în ordinea alfabetică a localităților de unde au fost emise. Credenționalele de la 1918, folosite cu sensul de „încredințare”, „delegare”, „autorizare”, „imputernicire ”, „îndatorare”, „certificare”, semnifică reprezentarea democratică a localităților românești din Banat și Transilvania, a instituțiilor și asociațiilor culturale, sociale, profesionale, bancare etc., având „și o încărcătură religioasă, de «credo», în care «unul Dumnezeu» nu coboară doar în ființa unui individ, ci într-o «unică» națiune”. Organizatorii adunării au hotărât să tipărească credenţionale tipizate, care urmau doar să fie completate, așa cum s-a întâmplat în marea majoritate a localităților din Transilvania, dar din cauza situației speciale existente în Banat, acestea au ajuns numai în unele localități, de regulă în cele mari. De aceea, în majoritatea localităţilor din Banat, credenționalele au fost scrise de mână, impresionând atât prin stil, cât și prin caligrafie. Credenționalele au fost concepute de către intelectualii locali, conţinutul lor reflectând gândirea, frământarea, entuziasmul şi credinţa comunităţilor locale că participă la realizarea unui act istoric. Ele exprimă spiritul patetic, înflăcărat, mobilizator caracteristic discursului românesc de la 1918, inspirat de „duh naţional”. În destule cazuri se poate vedea dorința celor care au redactat textul credenționalelor de a exprima atât credința în realizarea unui deziderat, cât și entuziasmul momentului trăit, cu o evidentă încărcătură emoțională. Cu siguranță, cuvintele li se păreau prea sărace pentru asemenea momente înălțătoare, de aici și grija de de a le găsi pe cele mai potrivite. Și foarte mulți autori anonimi au dovedit inspirație, sensibilitate și talent. În unele cazuri, credenționalele erau copiate în mai multe exemplare, fiecare dintre cei delegați primind câte un exemplar pe care l-a predat secretariatului adunării, l-a intrarea în sala unirii.  Credenționalele, pașapoarte pentru intrarea în istorie, au fost buletinul sau legitimația celor care au avut dorința și onoarea de a intra în sala Cazinoului Militar de la Alba Iulia, devenită Sala Unirii. La intrarea în sală, ei se legitimau cu aceste credenționale în fața membrilor secretariatului adunării. Pentru mulți, intrarea în sală și votul pentru unire, va fi cel mai important moment al vieții, prilej de mândrie pentru ei, dar și pentru copii sau nepoți”, a menționat prof. dr. Dumitru Tomoni.

Comentarii

comentarii