Acasă Actualitate Iubiţi fraţi şi surori în Cristos!

Iubiţi fraţi şi surori în Cristos!

371
DISTRIBUIȚI

Creştini fiind, trăim din evenimentul pe care îl sărbătorim la Sfintele Paşti, mai precis îl trăim în Sfânta Noapte a Învierii. Acesta este pentru noi evenimentul primordial al credinţei noastre, eveniment în care această credinţă îşi are culmile şi adâncurile. Despre credinţă vorbea atât de frumos Sf. Paul în întâia sa scrisoare către Corinteni: „Acum însă Cristos a fost înviat din morţi, ca primul dintre cei adormiţi“ (1 Cor 15,20).

Momentul învierii se află în strânsă legătură cu sacramentele, pe care deja Biserica primară le orânduia în legătură cu sărbătorirea Învierii şi pe care noi le ştim drept sacramente pascale: Viaţa, pe care Cristos a întemeiat-o prin moartea şi învierea Sa, ne este dăruită prin intermediul sacramentului Sfântului Botez. În acele vremuri, primii creştini primeau Botezul cum se cuvine, în noaptea Învierii, după o lungă perioadă de pregătire. În ziua de dinaintea patimilor şi morţii Sale, Cristos a luat la Cina cea de Taină pâinea şi vinul şi le-a oferit apostolilor drept Trupul şi Sângele Său – dându-le porunca fermă: „Faceţi aceasta în amintirea mea“ (cf. Lc. 22, 19-20). De atunci Biserica împlineşte porunca Mântuitorului cu urmare fidelă şi proclamă: „Moartea Ta o vestim Doamne şi Învierea Ta o preamărim, până când vei veni!” (Canonul Euharistic; cf. 1 Cor. 11,26). Astfel, Biserica ne recomandă drept obligaţie permanentă să nu lăsăm să treacă nicio sărbătoare de poruncă şi nicio duminică fără să luăm parte în mod activ la Sfânta Jertfă a lui Cristos, sau să rămânem fără Euharistie, fără Sfânta Liturghie. Iar în încheiere, trebuie să amintim în acest context, sacramentul Sfintei Spovezi şi al Penitenţei, pe care Domnul îl dăruieşte Bisericii Sale chiar în seara duminicii Paştilor: „Primiţi pe Duhul Sfânt. Cărora le veţi ierta păcatele, le vor fi iertate; cărora nu le veţi ierta, acelora nu le vor fi iertate“ (cf. Ioan, 20 22-23). Într-una dintre poruncile ei, Biserica ne îndrumă să ne mărturisim păcatele în cadrul sacramentului Spovezii şi al Penitenţei, şi astfel să ne eliberăm sufletele, cel puţin o dată pe an. Acestea trei sunt deci, pe bună dreptate, sacramente pascale, care fundamentează în noi viaţa dumnezeiască, o hrănesc, o sporesc şi o înnoiesc mereu.

În aceste zile sărbătorim din nou moartea şi învierea Domnului, a Mântuitorului nostru Isus Cristos. Să sărbătorim aceste mistere ale mântuirii noastre cu devotament şi cu suflete sincere, cu inimi deschise şi curate, dar mai ales şi prin participarea la sacramentele pe care Cristos Cel Înviat ni le-a dăruit ca mijloace spre mântuirea noastră, prin care El ne vine în ajutor, în calea noastră, în mod concret: în reînnoirea sfintelor promisiuni de la Botez, în implorarea şi primirea iertării păcatelor şi, în final, în întâlnirea personală cu Cel Înviat în Sfânta Euharistie.

Cristos, Cel pentru noi răstignit şi înviat, să ne dăruiască zile binecuvântate şi să ne conducă pe drumul credinţei, pentru ca şi noi cândva, după suferinţele vremurilor noastre, să fim primiţi cu El în slava Sa (cf. Rom. 8,17). Astfel să Vă binecuvânteze Atotputernicul Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt!
Timişoara, Sfintele Paşti 2010
+ Martin
Episcop de Timişoara

Comentarii

comentarii