Acas─â Cultura Kibera Slum live

Kibera Slum live

311
DISTRIBUIȚI

 Timp de o lun─â, pe platourile de filmare ale filmului c├ó┼čtig─âtor al Oscarului
Timp de o lun─â, o echip─â de studen┼úi din Timi┼čoara, al─âturi de caricaturistul Radu Cle┼úiu, au fost implica┼úi ├«ntr-o ac┼úiune umanitar─â ├«n cel mai ciudat loc de pe p─âm├ónt: Kibera Slum Nairobi, Kenia.  Acolo au dus ajutoare financiare ┼či au ajutat la construirea unei cl─âdiri pentru ┼čcoal─â. Au ┼úinut lec┼úii cu copii de clasele unu-trei, c─âci ├«n Africa e iarn─â ┼či copii nu au vacan┼ú─â ├«n perioada iulie-august, deci au decorat s─âlile de clas─â ┼či au preg─âtit material didactic. S-au organizat ie┼čiri ├«n parcurile ora┼čului ┼či vizite la p─ârin┼úii elevilor.    Kibera Slum nu apare c─â exist├ónd ├«n statisticile oficiale ale Keniei,  cu toate ca slumul (mahalaua) s-a dezvoltat ├«n c├óteva zeci de ani ┼či exist─â oameni maturi care au, la r├óndul lor, copii care s-au n─âscut ┼či crescut acolo. Popula┼úia masat─â pe un teritoriu rest├óns se apropie de un milion de locuitori. Condi┼úiile de trai sunt extrem de grele. Cu toate acestea, zilnic, popula┼úia care se adaug─â prin cei nou veni┼úi este ├«n medie de 500 de persoane.  Fred, directorul ┼čcolii, are 35 de ani, a absolvit institutul teologic ┼či este un om cu o inim─â mare, prime┼čte la ┼čcoala care func┼úioneaz─â ├«n regim privat peste 80 de copii, din care doar 30 ├«┼či pot pl─âti c├ót de c├ót rechizitele. Cl─âdirea ┼čcolii care, duminica, devine biseric─â, este o construc┼úie simpl─â din pari de lemn acoperi┼úi cu tabl─â ondulat─â, cam de 50 de metri p─âtra┼úi, asem─ân─âtoare unui cort. Nu are geamuri ┼či nici pod, doar o por┼úiune de plastic transparent ├«n acoperi┼č ┼či o u┼č─â compact─â de lemn. Construit─â, ini┼úial, f─âr─â funda┼úie, are acum un br├óu de pietre de jur ├«mprejur pe afar─â ┼či un strat de ciment peste p─âm├óntul b─âtut din interior. B─âncu┼úe de lemn servesc at├ót serviciului religios, c├ót ┼či ┼čcolii, oricum elevii nu au caiete ┼či scriu direct pe o mic─â tabl─â de lemn. Radu Cle┼úiu a pictat de jur ├«mprejur cl─âdirea, inspirat de m├ón─âstirile din nordul Moldovei, spre bucuria copiilor care au renun┼úat s─â mai guste din culorile folosite ┼či ├«┼či etalau cuno┼čtin┼úele de recunoa┼čtere a scenelor ┼či animalelor pictate.  ┼×coala func┼úioneaz─â ca ├«nv─â┼ú─âm├ónt privat ┼či este atestat─â p├ón─â la clasa a 3-a. Voluntarii ┼či ├«nv─â┼ú─âtorii care se ocup─â de copii primesc de la p─ârin┼úi o mic─â sum─â de bani, cam 3 dolari pe lun─â pentru copil, dar num─ârul copiilor care sunt primi┼úi la ┼čcoal─â e de dou─â ori mai mare dec├ót al celor care pot pl─âti acea sum─â.  De dou─â ori pe s─âpt─âm├ón─â, biserica reu┼če┼čte s─â le asigure o mas─â de orez ┼či maz─âre elevilor, pentru unii aceasta fiind aproape unica surs─â de hran─â.  ┼×colile guvernamentale au acela┼či sistem. Copiii vin de la ora 6 ├«n ┼čcoal─â ┼či pleac─â pe la 17, dar acolo primesc m├óncare zilnic, tot cam acela┼či meniu, dar sunt foarte dependen┼úi de ┼čcoala care ├«i hr─âne┼čte. ├Än luna august au o lun─â vacan┼ú─â, dar ei tot ├«n uniforme ┼či ├«n curtea ┼čcolii stau, oricum e locul cel mai curat ┼či mai sigur pe care ├«l pot g─âsi. Copii din Slum nu au acces la ┼čcolile guvernamentale, pentru c─â nu apar oficial ├«n acte ca locuitori ai acelei zone.

Cum arat─â o familie din slum?
Familia care tr─âie┼čte ├«n slum, de obicei, e compus─â din mama care are grij─â, ├«n medie, de 5 copii, tata e un c─âl─âtor continuu ┼či de obicei e poligam, are ├«n Slum dou─â sau trei familii sau dac─â nu are o familie ┼či mai multe amante. De obicei, nu st─â pe acas─â. Dac─â g─âse┼čte ceva de lucru, c├ó┼čtigul pe o zi este de maxim 3 dolari, din care aduce familiei cam 30 la sut─â, restul ├«l cheltuie┼čte pe b─âutur─â. Periodic ├«┼či viziteaz─â so┼úia, pentru a-i face copii ┼či a o bate. De obicei, ei sunt cei care aduc SIDA ├«n familii. B─ârba┼úii cre┼čtini din biseric─â sunt buni famili┼čti ┼či sunt categoric ├«mpotriva alcoolului. Procentul lor e, ├«ns─â, extrem de mic: 30 la sut─â din membrii bisericii.  Casa ├«n care locie┼čte mama cu copii este extrem de ne├«nc─âp─âtoare, c├ónd tat─âl vine noaptea acas─â copii dorm ├«n praful de afar─â, uli┼úele nu sunt mai late de un metru ┼či jum─âtate ┼či, de obicei, pe mijloc este un ┼čan┼ú care colecteaz─â apa murdar─â ┼či dejec┼úiile.
De obicei, o cas─â nu este mai mare dec├ót o buc─ât─ârie de var─â ├«n Rom├ónia. Nu are geamuri.Pere┼úii laterali sunt din nuiele ┼či p─âm├ónt, iar acoperi┼čul din tabl─â ondulat─â. Spa┼úiul este ├«mp─âr┼úit de un cear┼čaf, ├«n spatele c─âruia este patul, foarte mic ┼či el, ceea ce r─âm├óne este cam 6 -7 metri p─âtra┼úi, unde este o m─âsu┼ú─â ┼či loc pentru 2-3 sc─âunele. G─âtitul se face pe ni┼čte sobi┼úe asemenea unor oale, ├«n care se pune c─ârbune de lemn. Singura oal─â de g─âtit este un ceaun de aluminiu, care se a┼čeaz─â deasupra sobi┼úei ce r─âsp├ónde┼čte fumul ├«n cas─â, dac─â nu se poate g─âti afar─â. De obicei, nu exist─â curte sau, dac─â exist─â, este o curte de trecere, prin care oricine are acces.
 De admirat este c─â tot timpul, pe sfori, vezi at├órnate haine spalate, se usuc─â la fel de repede cum se murd─âresc, din cauza prafului ro┼ču de peste tot. De fapt, cred c─â sforile de rufe sunt ├«nlocuitor pentru dulapul de haine.
Locuitorii din Slum sunt foarte mul┼úumi┼úi de c─âsu┼úele lor ┼či nici nu ┼či-ar dori altele mai mari, pentru c─â ├«n cultura lor, dac─â ai spa┼úiu care pare excedentar, te po┼úi trezi cu orice neam din savan─â c─â vine ┼či se a┼čaz─â ├«n casa ta. Chiar ┼či ├«n aceste c─âsu┼úe, c├óteodat─â, tr─âiesc dou─â familii, care, ├«n mod frecvent, au musafiri.  Pentru ei este o mare cinste s─â intri ├«n casa lor, s─â te serveasc─â cu m├óncare ┼či ceai cu lapte ┼či s─â te rogi pentru ei.  De obicei, dup─â ce ai reu┼čit s─â ├«nghi┼úi c├óteva buc─â┼úi de Ugali, m─âm─âliga lor tradi┼úional─â, ┼či s─â bei ceaiul cu lapte, e┼čti invitat s─â te rogi pentru gazda care, atunci, ├«┼úi m─ârturise┼čte c─â e HIV pozitiv sau are malarie, dizenterie sau te miri ce altceva.  Cea mai mare cinste ┼úi se face atunci c├ónd e┼čti invitat s─â m─ân├ónci pe┼čte. Ai noroc dac─â se g─âte┼čte pe┼čte uscat, dac─â este catalogat ca proasp─ât, ai ocazia s─â-l vezi pe uli┼ú─â la v├ónz─âtor cum st─â ┼či putreze┼čte la soare, cleios ┼či ur├ót mirositor. Cel uscat este de regul─â at├ót de m─ârunt, ca t─âi┼úeii pentru sup─â, doar c─â fiecare are ochi┼čori negri ca ni┼čte mici boabe de mac, de fapt, seam─ân─â cu m├óncarea de t─âi┼úei cu mac.

Peisaj din Kibera Slum
Kibera Slum este str─âb─âtut de o albie a unui p├ór├óu care nu are izvoare. ├Än timpul ploilor, acest ┼čan┼ú dreneaz─â terenul, dar aproape tot timpul ceva v├óscos se scurge pe acea albie, este apa folosit─â pe care o arunc─â femeile ┼či scurgerea de la toaletele comune. Pe marginile acestui simulacru de p├ór├óu se l─âf─âie ├«n namol c├óte o scroaf─â costeliv─â, caprele sar vioaie, urmate de mici iedu┼úi cafenii, iar din loc ├«n loc pot fi v─âzute ┼či c├óteva ra┼úe barbot├ónd n─âmolul cu ciocuri ├«ncleiate.  Exist─â administratori ai terenului din Kibera, se pare ca au concesionat terenul pe o perioad─â de 90 de ani, locuitorii sunt cam nelini┼čti┼úi c─â va expira termenul ┼či poate statul va revendica terenul ┼či-l va cur─â┼úi de case, ace┼čti administratori colecteaz─â chiria pe locuin┼ú─â ┼či reu┼česc s─â aduc─â fire de curent electric ├«n unele case. Tot ei administreaz─â toaletele.  Un lucru ciudat este c─â vezi lac─âte doar pe toalete, nu ┼či pe case sau chio┼čcuri. Cele de pe uli┼úa principal─â cost─â c├ó┼úiva b─ânu┼úi pentru utilizare. Oricum este o aventur─â s─â te apropii de acele cabine, dar nimeni nu are curajul, nici m─âcar be┼úivii, s─â nu foloseasc─â acele locuri ┼či s─â se rezeme de un st├ólp sau col┼ú de cas─â.
 Punga de plastic este omniprezent─â ├«n Kibera. E folosit─â ca juc─ârie pentru copii, pe post de balon sau minge, precum ┼či pe post de oal─â de noapte, a┼ča numitele „flying toilets” care, dup─â folosire, sunt aruncate pe acoperi┼čurile caselor. Ini┼úial, par greut─â┼úi puse special ├«mpotriva v├óntului, asemenea caselor tradi┼úionale din Bavaria, dar o cercetare mai atent─â te l─âmure┼čte olfactiv.
 Locuitorii Slumului sunt m├óndri de ceea ce ┼či-au creat ├«n spa┼úiul lor citadin. O monstruoas─â copie caricatural─â a capitalei, care ├«┼či ├«nal┼ú─â nep─âs─âtoare cl─âdirile cu zeci de etaje, cu seme┼úie, deasupra acestei V─âi a Pl├óngerii. Po┼úi ├«nt├ólni ├«n Kibera hoteluri, aproape fiecare proprietar e gata s─â-┼či ├«nchirieze patul, exist─â la fiecare col┼ú o tabl─â cu oferta de ├«nchiriere a patului, cu un sfert de dolar pe noapte. Din loc ├«n loc apare c├óte o reclam─â la c├óte o agen┼úie imobiliar─â, o cas─â standard ├«n Kibera cost─â, ca s─â o construie┼čti, cam 25 de dolari ┼či ├«n 3 zile e gata. Saloane de ├«nfrumuse┼úare sunt la fiecare col┼ú de strad─â. Panouri de lemn pe care sunt pictate chipuri ce ar dori s─â fie ├«nc├ónt─âtoare te ┼čocheaz─â cu slogane pompoase.  Am ├«nt├ólnit ├«n zona numit─â Olympic o construc┼úie asemenea unui depozit de cartofi, din tabl─â ondulat─â, f─âr─â geamuri, care avea pictat─â de o parte ┼či de alta a u┼čii c├óte o siluet─â de b─ârbat ┼či femeie, ce foloseau el o halter─â ┼či ea o coard─â care seam─ân─â cu un lan┼ú de ocna┼č, deasupra c─ârora scria Fitness center.  De asemenea, exist─â firme cu denumiri fanteziste, care se autodefinesc „restaurante”, unde se servesc ou─â fierte ┼či porumb pe gr─âtar, chiar ┼či cinematograf, unde ruleaz─â filme pe laptop.  Nu e de mirare c─â povestind despre toste acestea neamurilor din jungl─â, stima pentru ei cre┼čte ┼či-i aduce ┼či pe ace┼čtia s─â guste din beneficiile civiliza┼úiei reduse caricatural.  Exist─â ┼či o mic─â manufactur─â de confec┼úionare a suvenirurilor africane, printre care po┼úi g─âsi br─â┼ú─âri ┼či brelocuri din m─ârgele, cu texte care s─â-┼úi aminteasc─â de Kibera Slum….Doamne fere┼čte – Kibera slum forever.  La fel ca ├«n cazul ├«nchisorii de tineri pe care am vizitat-o, unde capelanul se scuza c─â, de data aceasta, nu avem ocazia s─â vedem dec├ót ├«n jur de o sut─â de de┼úinu┼úi, dar era ├«ncrez─âtor c─â ├«n sezonul cald num─ârul lor se va tripla. Pentru mul┼úi lideri de biseric─â num─ârul enoria┼čilor pe care ├«i are ├«n grij─â e un factor de apreciere ┼či o mare m├óndrie, deci el ├«┼či dore┼čte c├ó┼úi mai mul┼úi membri, chiar dac─â scopul normal ar fi ca ei s─â nu ajung─â niciodat─â ├«n pu┼čc─ârie sau ├«n Slum. La un moment dat, Kibera este sec┼úionat─â pe la mijlocul unui deal, paralel cu albia p├ór├óului, de calea ferat─â a trenului care traverseaz─â Nairobi.
├Äncet, ├«ncet, vagoanele se strecoar─â printre mormanele de gunoaie, ├«n care procentul pungilor de plastic este cov├ór┼čitor. Linia ferat─â aduce cu sine ┼či un beneficiu major, acea zon─â este iluminat─â noaptea ca un stadion de fotbal ├«n nocturn─â.
 Aceast─â facilitate a dezvoltat o mic─â industrie ├«n acel loc. La ecuator, noaptea vine brusc la ora 19 ┼či nu se lumineaz─â dec├ót ├«n ziua urm─âtoare, la 7 diminea┼úa, a┼ča c─â manufactura de prelucrare a oaselor folose┼čte lumina artificial─â pentru o munc─â mig─âloas─â, care ├«ncepe cu cioplirea coastelor de vit─â cu maceta, apoi prelucrarea cu piatra abraziv─â, apoi acoperirea cu cear─â ┼či vopsirea cu negru a amuletelor. Muncitorii stau direct pe p─âm├ónt ┼či cu degete t─âb─âcite de r─âni cicatrizate ┼člefuiesc obiecte artizanale, pe care c├ó┼úiva ├«ntreprinz─âtori le ofer─â la v├ónzare, cu pre┼úuri ce pot sc─âdea la jum─âtate ┼či chiar mai mult, c├ónd sesizeaz─â c─â pot pierde mu┼čterii. ├Än acel loc am v─âzut singurii b─ârba┼úi muncind.  De obicei, b─ârba┼úii Kiberei sunt cei ce se ocup─â cu nego┼úul, femeile ┼či copii sunt cu munca. C─âr├ónd greut─â┼úi impresionante pe cre┼čtet, femeile asigur─â materia prim─â celor care stau tol─âni┼úi pe b─ânci, interesant dispuse, perpendicular fa┼ú─â de fa┼úada chio┼čcurilor ┼či v├ónd c─ârbune de lemn, ├«n mici g─âletu┼če de plastic, care, c├óndva, au con┼úinut vopsea.

Credin┼ú─â ┼či pseudocredin┼ú─â
Al─âturi de toate aceste pseudofacilit─â┼úi, zeci de biserici sau temple sau moschei se lupt─â pentru un teritoriu de influen┼ú─â. Mesajul lor este jalnic ┼či foarte periculos. Se propov─âduie┼čte o evanghelie a prosperit─â┼úii la care nimeni nu ajunge ┼či atunci li se inoculeaz─â ideea c─â vina este tot a lor, deoarece nu cred destul. Din c├ónd ├«n c├ónd, personaje cu gulere cu petli┼ú─â alb─â coboar─â din limuzine Lexus ┼či apar ca dovad─â de bun─âstare a unui om care crede cu adevarat… ├«n ce sau cine nu mai conteaz─â, rezultatul vorbe┼čte de la sine.
 ├Än tot acest turn Babel,  ┼×coala ┼či Biserica Tumaini, care, ├«n limba Kiswahili, ├«nseamn─â Speran┼ú─â, r─âsp├ónde┼čte o raz─â de speran┼ú─â ┼či normalitate. Cu toate c─â sunt parte a Kiberei, membrii bisericii ├«ncearc─â s─â investeasc─â ├«n educa┼úia lor ┼či a copiilor. Aproape to┼úi ┼čtiu s─â citeasc─â ┼či au o bun─â ├«n┼úelegere a realit─â┼úilor ┼či politicii p─âguboase a guvernului corupt ale c─âror victime sunt.
 E foarte dificil s─â faci fotografii ├«n Slum, deoarece oamenii devin foarte violen┼úi, de asemenea, Massaii consider─â c─â le este furat sufletul dac─â ├«i fotografiezi. Oricum imaginile ┼čocante se imprim─â pe retina oric─ârui cutez─âtor care traverseaz─â Slumul.

Comentarii

comentarii