Acas─â Politica La 15 ani de UE

La 15 ani de UE

DISTRIBUIȚI

S-au ├«mplinit 15 ani de c├ónd Rom├ónia a intrat ├«n Uniunea European─â. Putem face un bilan╚Ť. C├ót am c├ó╚Ötigat ╚Öi c├ót am pierdut din aceast─â afacere? Care este jum─âtatea plin─â a paharului? ╚śi care este jum─âtatea goal─â? Ce beneficii am avut, dup─â ce am acceptat o serie ├«ntreag─â de constr├óngeri ╚Öi, mai ales, dup─â ce ne-am impus noi ├«n╚Öine constr├óngeri?

Foarte pe scurt, jum─âtatea plin─â a paharului ne este oferit─â de raportul dintre c├ó╚Ťi bani am pl─âtit ├«n cei 15 ani sub form─â de taxe de participare ├«n UE ╚Öi c├ó╚Ťi bani am putut accesa prin bugetele multianuale. Din aceast─â perspectiv─â, putem s─â ne aplaud─âm singuri. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului trecut, am primit aproape 70 de miliarde de euro. ╚śi nu am dat dec├ót 24 de miliarde. Acest raport sugereaz─â c─â, practic, statele bogate din Uniunea European─â s-au milostivit de noi ╚Öi, de-a lungul celor 15 ani, ne-au f─âcut o mare poman─â. Iar cu ajutorul banilor pompa╚Ťi ├«n Rom├ónia, ne-am dezvoltat. Dar dac─â a╚Öa stau lucrurile, cum se face c─â, la cele mai importante capitole, ne plas─âm ├«n continuare ├«n coada clasamentului? De ce decalajele dintre noi ╚Öi statele bogate UE, ├«n loc s─â scad─â, cresc? De ce nici m─âcar cele mai pesimiste prognoze nu ne arat─â un orizont de timp p├ón─â la care una dintre cele mai s─ârace ╚Ť─âri din Uniunea European─â poate atinge nivelul celor mai prospere ╚Ť─âri?

Exist─â alte clasamente ÔÇô unul dintre acestea ni le-a prezentat zilele trecute analistul economic Petri╚Öor Peiu ÔÇô care ne pot oferi o explica╚Ťie. De pild─â, la cap─âtul celor 15 ani, Rom├ónia, conform datelor furnizate de acesta, se plaseaz─â ├«n coada clasamentului ├«n ceea ce prive╚Öte domeniul financiar bancar ╚Öi al asigur─ârilor. Media european─â este 4,6% din Produsul Intern Brut. ├Än Rom├ónia, acest domeniu nu acoper─â dec├ót 2,7% din PIB. Zona financiar-bancar─â ╚Öi a asigur─ârilor este extrem de important─â pentru definirea modului ├«n care func╚Ťioneaz─â un stat. Pentru c─â de aici vin banii pompa╚Ťi ├«n dezvoltarea economiei, dar ╚Öi banii necesari sub form─â de credite pentru ridicarea standardelor gospod─âriilor cet─â╚Ťenilor ├«n special ╚Öi a nivelului lor de via╚Ť─â ├«n general. Rom├ónia a renun╚Ťat la multe dintre asseturile sale ├«n acest domeniu, iar pia╚Ťa, at├óta c├ót─â e, a fost ocupat─â ├«n for╚Ť─â de sucursale ale unor b─ânci str─âine, ├«n╚Öurubate ├«n Rom├ónia ├«n special de c─âtre statele dezvoltate din Vest: Germania, Fran╚Ťa, Austria. Prin mecanismul creat de acest sistem bancar, societ─â╚Ťile comerciale autohtone  beneficiaz─â, atunci c├ónd beneficiaz─â, de credite mult mai scumpe dec├ót concurentele lor cu capital str─âin. Ca atare, fie produsele realizate de firmele rom├óne╚Öti au un pre╚Ť prea mare ╚Öi nu rezist─â pe pia╚Ťa concuren╚Ťial─â, fie profiturile realizate sunt prea mici ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, sumele injectate ├«n dezvoltare sunt ╚Öi ele mici. Rezultatul final este c─â pia╚Ťa intern─â este din ce ├«n ce mai mult acaparat─â prin intermediul sistemului financiar-bancar de c─âtre partenerii externi ai Rom├óniei.

Din multitudinea de date care ne sunt puse la dispozi╚Ťie la cap─âtul celor 15 ani de UE, mai alegem un parametru extrem de important. Care, cum pe bun─â dreptate afirm─â Peiu, define╚Öte statul. Este domeniul circumscris administra╚Ťiei publice, ap─âr─ârii, educa╚Ťiei ╚Öi s─ân─ât─â╚Ťii. ├Än statele europene dezvoltate, acest domeniu ajunge la o medie de 19,8% din PIB. Rom├ónia se plaseaz─â abia pe pozi╚Ťia a patra din coada clasamentului, cu 16,5% din Produsul Intern Brut.

Toate aceste cifre aparent nu ne spun prea mult. Rom├ónii o duc indiscutabil mai bine dec├ót au dus-o ├«n ultimii ani ai dictaturii comuniste. Dar nici acest parametru p├ón─â la urm─â nu este suficient de relevant. La acea dat─â, decembrie 1989, aceast─â ╚Ťar─â nu avea datorii externe. Dimpotriv─â, avea o rezerv─â de c├óteva miliarde. Plus alte c├óteva miliarde investite ├«n general ├«n state ├«n curs de dezvoltare. Rom├ónii o duceau greu, pentru c─â Nicolae Ceau╚Öescu impusese un regim de investi╚Ťii masive, multe dintre ele f─âcute f─âr─â cap. Pe de alt─â parte, am plecat cu un sistem bancar puternic, care apoi, printr-o corup╚Ťie dirijat─â de la centru, ├«n special de c─âtre regimul Iliescu, a fost subminat din interior ╚Öi falimentat. Industria de armament a Rom├óniei era extrem de puternic─â, iar exporturile ne plasau pe unul dintre primele locuri din lume. Ocupam ├«n mod cert o pozi╚Ťie estimat─â a fi pe locul 6-8. Industria extractiv─â era ╚Öi ea extrem de performant─â la nivel mondial. Iar rezultatele erau vizibile ├«n ceea ce prive╚Öte produc╚Ťia de petrol ╚Öi gaze naturale. La data intr─ârii noastre ├«n Uniunea European─â, Rom├ónia avea un poten╚Ťial indiscutabil mai mare dec├ót are acum, generat de uria╚Öele bog─â╚Ťii ale solului ╚Öi subsolului ╚Öi ale platformei continentale a M─ârii Negre. R├ónd pe r├ónd, o bun─â parte dintre aceste bog─â╚Ťii au fost cedate, ├«n general ├«n beneficiul partenerilor no╚Ötri UE.

╚śi abia acum putem s─â ├«ncerc─âm s─â tragem o linie ╚Öi s─â vedem ╚Öi care este jum─âtatea goal─â a paharului. Este adev─ârat c─â Uniunea European─â a pompat ├«n Rom├ónia zeci de miliarde de euro ├«n cei 15 ani scur╚Öi de la aderare. Dar la fel de adev─ârat este c─â valoarea asseturilor pe care le-am cedat din sistemul bancar, din sistemul de asigur─âri, din industria de ap─ârare, din zona extractiv─â, din bog─â╚Ťiile generate de proprietatea funciar─â ╚Öi de fondul forestier, sunt ├«n mod cert mult mai mari. Din aceast─â perspectiv─â, la acest bilan╚Ť triumfalist nimeni nu a f─âcut ├«nc─â o socoteal─â cuantificabil─â ╚Öi pus─â ├«n oglind─â cu fondurile de coeziune UE de care am beneficiat.

Comentarii

comentarii