Acasă Actualitate La dezbaterea controversatului proiect imobiliar din zona centrală a Timișoarei a lipsit...

La dezbaterea controversatului proiect imobiliar din zona centrală a Timișoarei a lipsit Nicolae Robu, dar s-a iritat Samuel Fritz

DISTRIBUIȚI

Miercuri după amiaza a fost una dintre cele mai lungi dezbateri publice, de două ore şi jumătate, la primăria Timişoara, pe controversatul proiect “PUZ Mixed Use-Zona Centrală”, la care a lipsit primarul Nicolae Robu, dar la un moment dat i-a sărit muştarul aspirantului la scaunul edilului, Samuel Fritz.

Arhitectul proiectului, Claudiu Ionescu, a precizat că l-a realizat la propunerea care a fost subiectul unui concurs internaţional care a venit la propunerea clientului. “Au fost echipe din Anglia, Austria şi România, după două runde de deliberări s-a ales acest proiect pentru a merge mai departe pentru propunerea tip urbanism. S-a ţinut cont de toate datele furnizate de la început: că în CLT a fost votat actuala formă a SF pentru Inelul 1 de circulaţie care presupunea automat inclusiv acel teren care înseamnă suprapunerea peste clădiri care au valoare istorică poate şi mai mare. De aici am şi plecat. Avem un parteneriat semnat cu Comunitatea evreiască pentru care se va realiza un Muzeu al Evreilor din Banat, spaţiu în care ei pot face în continuare studii de ebraică. Pentru elevii de la arte va exista un hub pentru industriile creative, unde vor putea veni după terminarea studiilor.

Nu am spus niciodată că va fi o construcţie din sticlă. Aducem un extraordinar omagiu grupului Sigma. (…). Nu este vorba despre un turn care putea ajunge la înălţimea de 47 de metri; fac o dezminţire, la afirmaţiile că ar fi ceva mai înalt decât catedrala. În propunerea mea nu exista acest turn, ci de o înălţime de 27 de metri (…). Aici vorbim despre urbanism, restul e campanie” a spus Claudiu Ionescu, care a adăugat că aici va mai fi şi un spaţiu expoziţional, care acum lipseşte din centrul Timişoarei, dar vor fi şi 450 de locuri de parcare, dozate în funcţie de necesitatea orei, astfel încât dacă clădirea nu mai are nevoie de ele, pot fi folosite public.

Consilierul local Adrian Orza s-a destăinuit că “la şedinţa de data trecută, vă spun drept că nu eram lămurit despre ceea ce înseamnă exact toate efectele acestui PUZ. Am avut ceva discuţii cu arhitecţi cunoscuţi din Timişoara, care mi-au explicat în termeni foarte tehnici despre ce este vorba. (…). Este foarte important pentru un oraş şi pentru un investitor să-şi valorifice terenul, să facă investiţia şi să aducă plus-valoare zonei. Eu cred în continuare în ceea ce mi s-a spus de oameni din domeniu – nu ştiu ce ar însemna asta pentru investitor, o reducere a CUT cu 0,5% dacă ar crea probleme investitorului în a regândi, fără modificarea conceptului, chestiunea respectivă.

Şi cred că în timp, unul dintre efectele negative ale dezvoltării celor două moluri în zona cvasicentrală a oraşului va duce la probleme mari economice din clădirile aflate în centrul istoric din domeniul serviciilor publice, restaurante, cafenele, care vor migra în zona aceasta. Este o problemă care va trebui să le dea de gândit arhitecţilor, urbaniştilor, ca efecte. Pentru că nu vorbim doar despre o clădire în sine, ci şi de impactul economic, social, cultural în zonă”, a arătat Adrian Orza în intervenţia sa.

O doamnă lector de la UVT s-a plâns că prin noua construcţie se va reduce potenţialul turistic al zonei şi spaţiul verde, uitând că vizavi tocmai este Parcul Justiţiei.

Arhitectul Claudiu Ionescu a liniştit intervenienta: “La nivel de spaţii verzi, acest sit suferă foarte tare pentru că nu le are. Noi tocmai propunem o serie de terase verzi, traseu alternativ între Piaţa Unirii, Parcul Rozelor, Parcul Civic, sunt zone neîngrădite pietonal, cu spaţii verzi”.

Fostul prefect Ovidiu Drăgănescu a subliniat că este o zonă foarte aglomerată. “Problema noastră nu este neapărat să aducem o arhitectură nouă într-o zonă care are specificul ei, ci de funcţionalitatea acestui spaţiu. Acum de la 17.20-20.00, nu se poate arunca aici un ac. Problema mea nu este cine este arhitectul, ci de oportunitate, dacă noi cei care locuim  aici mai putem suporta o zonă aglomerată. Cum se va putea ajunge cu marfă la aceste firme”, a întrebat Drăgănescu.

Claudiu Ionescu i-a răspuns că s-a ţinut cont de propunerile anterioare şi s-au făcut modificări la proiect: “S-a modificat destul de mult proiectul şi s-a ţinut cont de sugestiile OAR, am redus înălţimea pe porţiunea dinspre Mitropolie, azi vorbim despre un regim mult mai mic, iar celelalte puncte erau deja rezolvate. Am constatat şi acum că mulţi nu s-au uitat peste acele planşe”.

Spre final, a intervenit şi cetăţeanul Dominic Samuel Fritz, care s-a descurcat onorabil în limba română. Profitând că ocupantul fotoliului de primar, Nicolae Robu, nu este în sală, i-a reproşat că cei care nu sunt de acord cu el primesc anumite calificative.

“Cred că noi toţi dorim să se dezvolte acest teren, nu e nimeni mulţumit cum arată acum. O altă remarcă: mi se pare interesant că cei care critică acest proiect sunt făcuţi manipulatori, mincinoşi, că sunt în campanie, şi dl primar a spus în şedinţa de CLT că sunt habarnişti. Aş vrea să ştiu dacă PMT este într-adevăr interesată de opinia publică, de părerea noastră, de criticile noastre sau este doar un exerciţiu pentru că cere legea. Revoltarea noastră este rezultatul unei administraţii care nu ştie să asculte. Cine îşi asumă responsabilitatea politică a acestui proiect? Institutul Naţional al Patrimoniului a cerut clasare acestor clădiri ca monumente istorice – ce opinie are PMT despre această cerere a INP şi ce s-a întâmplat cu procedura respectivă? Vreau un răspuns politic”, a spus domnul Fritz.

Arhitectul-şef Sorin Ciurariu i-a explicat că Direcţia de Urbanism din PMT a fost prima din România care a introdus în 2008 dezbaterile publice.

“Niciodată nu va fi consens şi toată lumea mulţumită. Ce am remarcat în cei peste 10 ani: progresul se realizează atunci când toată lumea este nemulţumită, inclusiv cei din aparatul propriu. La fel se întâmplă şi acum”, a spus Ciurariu.

În acel moment, a sărit ca ars Samuel Fritz, călcând (la o altă dimensiune) în acest sens, pe urmele primarului Nicolae Robu: “Aţi spus că nemulţumirile noastre sunt o validare a calităţii proiectului?”, a întrebat iritat domnul Fritz.

Sorin Ciurariu i-a răspuns într-un stil elegant şi domol, apropiat răbdării lui Iuliu Maniu: “Recunosc că formulele pe care folosesc sunt intraductibile (…)”.

Şi pentru că Samuel Fritz a insistat că vrea un răspuns politic, consilierul personal al primarului, Cătălin Iapă, a intervenit: “Aici nu suntem la o dezbatere politică, ci strict administrativă şi tehnică. Şi în CLT se iau decizii în acelaşi sens. Singurul partid prezent aici este cel care vă susţine pe dv. (USR, n.r.)”, a spus Cătălin Iapă.

Au urmat întrebări ale unei doamne care voia să ştie cum va arăta, într-un final, Timişoara, iar Ciurariu i-a explicat: “Cum va arăta oraşul acesta? Cine credeţi că are capacitatea de a vedea un viitor plauzibil şi de a-l prezenta într-un mod uşor de înţeles oricărui om nepregătit? Dv. aţi avut curajul să puneţi întrebarea, eu am curajul să răspund din poziţia vremelnică pe care o deţin. (…). Arhitectul şef nu ia deciziile decât prin gest de responsabilitate. (…). Noi nu facem urbanism pentru alţii, ci pentru timişoreni. Eu nu fac un PUZ la influenţele unora sau altora”, a răspuns Sorin Ciurariu.

Reamintim că proiectul de hotărâre “PUZ-MIXED USE–ZONA CENTRALĂ, Construire clădiri cu funcţiuni mixte: locuire colectivă, activităţi administrative de administrarea afacerilor, financiar – bancare, comerciale (terţiare), culturale, de turism, parcaj colectiv public şi privat” a fost retras de către primarul Nicolae Robu în şedinţa de CLT din 25 octombrie, pe motiv că mulţi nu sunt deplin informaţi corect despre scopul proiectului care îşi propune modernizarea oraşului.

Comentarii

comentarii