Acasă Cultura Lansare de carte la Lugoj: „Alexandru Racolţa. Poezii”

Lansare de carte la Lugoj: „Alexandru Racolţa. Poezii”

DISTRIBUIȚI

coperta poezii alexandru racoltaLa Şcoala Creştină Baptistă „Harul” din Lugoj va avea loc sâmbătă, 15 noiembrie, începând cu ora 17, lansarea volumul de versuri „Alexandru Racolţa. Poezii”, ediţie îngrijită şi prefaţată de Constantin-Tufan Stan, cu un portret literar de Gheorghe Alexandru Iancovici. Cartea, care va fi prezentată de scriitorul Simion Dănilă, a văzut lumina tiparului graţie diligenţelor şi binecuvântării pastorului prof. Teofil Ciortuz, sub oblăduirea Bisericii Creştine Baptiste „Harul”. „Majoritatea poemelor lui Alexandru Racolţa au fost reunite într-un volum dactilografiat, cuprinzând 105 titluri, de fratele său geamăn, medicul Ioan Racolţa, fără a include însă poeziile de şcoală publicate în „Primăvara Banatului”. Volumul nu vizează o structurare antologică sau dramaturgică (decelarea unor laitmotive sau teme care să contureze organizarea edificiului poetic), singurul criteriu fiind sucesiunea alfabetică, neavând însă certitudinea că reprezintă viziunea poetului. De altfel, în finalul culegerii, autorul selecţiei devine inconsecvent, eludând criteriul alfabetic. Imposibilitatea consultării manuscriselor care au stat la baza întocmirii volumului ne-a pus în faţa unor provocări privind stabilirea unor repere ortografice şi de punctuaţie, textul dactilografiat nefiind unitar în acest sens. Este motivul pentru care ne-am permis să operăm, în mod tacit, câteva minore intervenţii, fără a denatura sensul şi metrica versurilor”, ne-a declarant prof. dr. Constantin-Tufan Stan, menționând și faptul că „ aproape întreaga creaţie poetică a lui Alexandru Racolța a rămas, inexplicabil, inedită (era, se pare, de o uimitoare modestie), la fel ca şi numeroasele sale cronici şi portrete muzicale elaborate de-a lungul vremii, rămase în manuscris”. Alexandru Racolţa s-a născut în 1926 la Tăşnad. A urmat clasele gimnaziale la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, unde, în paralel, a frecventat şi cursurile Conservatorului de Muzică. Perioada refugiului (1940-1945), după Dictatul de la Viena, a petrecut-o la Lugoj, unde a absolvit Liceul „Coriolan Brediceanu” şi Conservatorul de Muzică, secţiile pian, canto şi vioară. Încă din anii de liceu a fost un asiduu colaborator la „Primăvara Banatului”, revista şcolilor secundare din Lugoj, aflată sub direcţia lui Aurel E. Peteanu, cu poeme, cronici, recenzii etc. Până în anul 1942 l-a avut ca dascăl de limba şi literatura română pe Felician Brînzeu (1909-1949), o personalitate charismatică a învăţământului local, cu remarcabile contribuţii lingvistice, etnologice şi folcloristice (din 1942, lector la catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Istanbul – vezi Felician Brînzeu, Scrieri, Editura Eurostampa, Timişoara, 2014), care i-a remarcat şi încurajat harul poetic. Începând cu anul 1945 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cluj (finalizate prin obţinerea licenţei), unde l-a avut ca profesor şi mentor pe Lucian Blaga, timp de trei ani, până în 1948, anul în care autorul Poemelor luminii a fost îndepărtat de la catedră. Experienţa acumulată prin frecventarea cenaclului literar patronat de Blaga s-a dovedit decisivă în conturarea vocaţiei sale poetice. A studiat canto, în particular, cu Rita Mărcuş, activând ca tenor liric al Operei Române din Cluj (cu remarcabile disponibilităţi pentru lirico-spint, dar şi spinto-dramatic) între 1948 şi 1970, cucerind, la doar câţiva ani de la debut (1953), laurii unor prestigioase premii şi distincţii: Laureat al Premiului de Stat şi Diploma de Laureat al celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor din Bucureşti. S-a stins din viaţă în 1978, la doar 52 de ani, după o prodigioasă carieră artistică în care a fost protagonist în 43 de roluri, din repertoriul liric românesc şi universal, interpretate în aproximativ 4.000 de spectacole.

Comentarii

comentarii