Joi seara, la librăria Cartea de Nisip din Timișoara, jurnalistul Zoltan Kovacs, fondatorul trustului de presă Agenda, și-a lansat volumul „Comunismul și cioburile sale. 45 de ani cu bune și cu rele în România”. Cartea oferă o perspectivă detaliată asupra regimului comunist, de la instaurarea sa în 1944 până la prăbușirea din 1989.
O cronologie a comunismului românesc
Volumul prezintă momente-cheie precum lovitura de palat din 23 august 1944, instaurarea guvernului Petru Groza, alegerile fraudate din 1946, abdicarea regelui Mihai I, colectivizarea agriculturii, deportările din Bărăgan și crearea coloniilor de muncă forțată. De asemenea, cititorii vor descoperi detalii despre liderii regimului – Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Nicolae și Elena Ceaușescu – și despre contrastul dintre stilul lor de viață privilegiat și lipsurile impuse populației.
Pe de altă parte, Kovacs subliniază și realizările epocii: construcția de locuințe, dezvoltarea industriei autohtone și alfabetizarea populației. Cartea este structurată în capitole scurte, ilustrate, menite să ofere o imagine de ansamblu clară și accesibilă, fără un ton academic.
O generație care nu cunoaște trecutul
Autorul subliniază că tinerii de astăzi își formează percepția despre comunism doar din relatările părinților și bunicilor. „Dacă în familie s-a vorbit de bine, tânărul crede că a fost bine. Dacă s-a vorbit de rău, va considera că a fost un regim opresiv”, explică Kovacs. Tocmai de aceea, și-a dorit o carte accesibilă, care să nu fie un studiu științific, ci o colecție de fapte și mărturii.
”Au fost construite 1.200.000 de locuințe în care și astăzi locuiesc 3 milioane de oameni. S-a făcut și o alfabetizare serioasă și o școlarizare intensă. S-a făcut electrificarea satelor etc. În perioada comunistă au fost multe rele. Au fost gulagurile românești sub forma de lagărele de muncă. Una dintre cele mai rușinoase momente pe care au trăit-o bănățenii a fost deportarea celor peste 40.000 de persoane care au fost scoase forțat din case și duse în câmpia Bărăganului unde au stat peste cinci ani. Opoziția a fost terorizată cel mai sever în Romània din acest punct de vedere”, a mai spus Kovacs.
Printre realitățile mai puțin cunoscute, autorul amintește legile absurde ale epocii, precum interdicția de a consuma gâște și curcani din gospodăria proprie, obligativitatea înregistrării mașinilor de scris sau deportarea a peste 40.000 de bănățeni în Bărăgan.
Se mai poate întoarce România la comunism?
Zoltan Kovacs respinge această posibilitate, dar avertizează asupra riscurilor extremismului. „O revenire la comunism este exclusă, dar Europa poate aluneca spre regimuri autoritare, iar România nu este imună”, a declarat el.
Istoricul Ioan Hațegan, prezent la lansare, a apreciat echilibrul cărții: „Este o carte-eveniment. Kovacs a prezentat această perioadă fără comentarii. Faptele sunt fapte. Fiecare cititor decide dacă acea epocă a fost bună sau rea”.
“E o întreprindere foarte grea. De aceea este o carte eveniment. Zoltan Kovacs a prezentat această perioadă a dracului de bine în carte. Sunt fapte care s-au întâmplat. Poate să ne placă poate să nu ne placă. Zoltan a prezentat faptele fără să le comenteze. Bun sau rău, fiecare cititor va decide. Place sau nu place ceea ce a trăit. Pentru mulți a fost jumătate din viața. Au trecut 35 de ani de la eliberare. Tinerii trebuie să afle adevărul cum a fost în comunism”, este de părere dr. Hațegan.
O carte care aduce istoria mai aproape
„Comunismul și cioburile sale” se dorește un instrument de reflecție pentru cei care nu au trăit acele vremuri și un memento pentru cei care le-au experimentat direct. Printr-o abordare obiectivă, Zoltan Kovacs își propune să redea istoria așa cum a fost – cu bune și cu rele.