A fost cândva un fim excepțional, un film de cinematecă: ”Doi oameni în oraș”. Cu Alain Delon. Povestea este a tăriei de caracter. Dar și a fragilității. Aș parafraza prin punerea luminii pe doi oameni politici, ambii sunt din Banat, ambii provin din familii care au suferit în vremea comunismului. Unul este urmașul unui deținut politic din Banatul Montan, Marcel Vela, iar al doilea este deputatul din partea Comunității Sârbilor din Banat, Slavoliub Adnagi, dintr-o familie care a fost deportată în Bărăgan.
Acești doi oameni s-au ținut de cuvânt față de familiile care au suferit fie în temnițele comuniste, fie în Câmpia Bărăganului, pentru ”vina” de a fi fost împotriva comunismului sau gospodari harnici…
În decembrie 2018, avea să fie votată legea pentru despăgubirile morale (ce nu ar putea, de fapt, să fie măsurată mercantil, niciodată!) datorate deținuților politici, dar și deportaților în Bărăgan, supuși suferințelor și umilințelor după 1946 și până în decembrie 1989. La momentul votării, la insistențele Asociației Foștilor Deținuți politici, s-a inclus în lege și dreptul urmașilor (soț sau soție, dacă sunt în viață și/sau copiii). Dintr-o ”eroare materială”, din lege a fost scoasă exact trimiterea la situația urmașilor, unii copii născându-se chiar în închisori, alții în Bărăgan sau erau copii deportați.
Nu doresc să fac lista suferințelor pe care oricum le înțeleg doar cei care au trecut prin asta. Dacă după Revoluția de la Timișoara, în România erau aproximativ 30 000 de deținuți politici, acum mai sunt cel mult… 2000. Dar copiii lor au suferit în diferite moduri, nu au putut urma facultățile pe care și le-ar fi dorit (ca abilități sau ca înclinare) pentru că erau ”ciumați”, alții au fost dați afară din școli (cei născuți la începutul anilor 50) iar alții au suferit în multe alte forme sadice. Ticăloase. Marcel Vela, senator fiind în 2018, a promis aducerea textului la forma lui inițială, legea fiind promulgată de președintele Iohannis în decembrie 2018. A zis și a făcut. Apoi, deputatul Slavoliub Adnagi, din Sânnicolau Mare, a desăvârșit lucrarea.
Urmașii vor avea dreptul la jumătate din ceea ce ar trebui să primească cel care a suferit în detenția comunistă sau în Bărăgan. Să nu credeți că este vreo sumă de invidiat. Nu, chiar de loc. Este vorba doar despre semnul că societate nu uită suferința celor care au urât comunismul! Și pe cei care au suferit, crezând în visurile lor!
Personal, în numele copiilor celor au suferit direct, dar și indirect, le mulțumesc domnilor Marcel Vela și Slavoliub Adnagi!
Politicienii ca ei mă fac să cred că mai putem spera…
