Acasă Actualitate Legendele Banatului: Copacul Breslelor sau Pomul de Fier din Timișoara

Legendele Banatului: Copacul Breslelor sau Pomul de Fier din Timișoara

DISTRIBUIȚI

Sub genericul Legendele Banatului, Muzeul Național al Banatului Timișoara prezintă, vineri 17 ianuarie 2020, celebrul Copac al Breslelor sau Pomul de Fier – o dovadă cât şi un produs al mediului multicultural timişorean.

Una dintre nenumăratele comori bănățene este Copacul Breslelor sau Pomul de Fier, un butuc îmbrăcat în fier, poziţionat în nişa unei clădiri situate la colţul străzii Eminescu cu Griselini.

Copacul dă viaţă legendelor, conform cărora calfele din trecut călătoreau ani întregi la cei mai de seamă meşteri lăcătuşi din imperiu pentru a se perfecţiona, iar la întoarcere băteau câte un cui în el cu un blazon sau iniţiale încrucişate -explică specialiștii de la MNaB Timișoara.

Copacul de Fier, capodopera unui lăcătuș timișorean.

De originea copacului se leagă mai multe legende. Una dintre ele presupune că în locul clădirii actuale construită în anul 1752, se afla în primele decenii ale stăpânirii habsburgice o casă care era sediul calfelor de lăcătuși.

Chiar dacă încă din anul 1752 clădirea purta numele de Casa Copacului de Fier ( Stock im Eisen), apartenența casei nu poate fi dovedită. Originea Copacilor de fier răspândiți între Viena și Panciova se leagă de istoria capitalei austriece.

Pactul cu diavolul.

Conform unei legende medievale, o calfă de lăcătuș din Viena a încheiat un pact faustic. Pe baza acestui pact, lăcătușul vienez avea în tot ce întreprindea ajutorul diavolului, dar în cazul lipsei sale de la o singură slujbă duminicală, necuratul devenea stăpân asupra sufletului său.

Ajutat de puteri supranaturale, lăcătușul a devenit un maistru vestit și un om bogat, dar după o petrecere lungă nu s-a trezit la timp și a pierdut liturghia de duminică dimineața. Amintirea acestei legende este păstrată de copacul de fier din Piața Sf. Ștefan din Viena, documentat din anul 1533.

‼️Proba.

Pe parcursul secolelor, copacul de fier de la Timișoara a devenit un simbol al itinerarului lăcătușilor din aceste părți ale Europei.

Înainte de a porni în pelerinaj, calfa de lăcătuș era pusă să deschidă lacătul barei de protecție a copacului. Fiindcă acest lacăt era unul fals, neputând să-l deschidă, conform obiceiurilor străvechi, calfa de lăcătuș recunoștea prin baterea unui cui în copac rolul peregrinărilor în perfecționarea profesională.

După al doilea război mondial, vandalii au distrus lacătul original și părți ale copacului.

Văzând pericolul iminent al distrugerii monumentului, s-a impus necesitatea înlocuirii originalului cu o copie identică.

Această sarcină a fost preluată de restauratorul Muzeului Național al Banatului, Alexandru Fota, în anul 1998. Vechiul copac al breslelor, martorul neobișnuit al itinerariului calfelor de lăcătuși, și-a găsit un lăcaș demn în patrimoniul muzeului, originalul fiind înlocuit de o copie excepțională făcută de restauratorul Alexandru Fota -atenționează Muzeul Național al Banatului Timișoara.

Comentarii

comentarii