Viorica Bălteanu: „Canacheu e un semi-analfabet, iar acţiunea lui pune în pericol securitatea naţională”
Un congres internaţional destinat dialectelor ce se vorbesc în România, programat la mijlocul lui mai, la Universitatea de Vest din Timişoara, este bulversat de un deputat PD-L, aromânul Costică Canacheu. Acesta a trimis petiţii la toţi europarlamentarii şi a dat în judecată statul român. Canacheu vrea ca aromânii să fie recunoscuţi ca minoritate în România. Profesorul universitar doctor Viorica Bălteanu, de la catedra de Italienistică de la Universitatea de Vest din Timişoara, susţine că dorinţa lui Canacheu, dincolo de faptul că este aberantă, pune în pericol şi siguranţa naţională a României.
Cum vă par pretenţiile aromânilor care zic că au propria limbă şi vor să fie consideraţi minoritate în România?
Deputatul portocaliu Costică Canacheu a dat în judecată guvernul portocaliu al României, pentru că guvernul nu înţelege să acorde statut de minoritate naţională aromânilor din România. Este ca şi cum am spune că braţul nostru drept este altceva decât o parte a corpului şi are deplină independenţă. Dumnealor continuă, ca nişte persoane fără pic de cultură, să susţină că dialectul aromân ar fi o limbă de sine stătătoare. Degeaba le-au explicat toţi lingviştii şi degeaba au fost publicate în zeci de tratate lucrurile acestea. Pentru toţi specialiştii este calară delimitarea între limbă şi dialect, numai pentru gaşca lui Canacheu nu. Limba spearată are o gramatică de sine stătătoare. Or, în cazul celor patru dialecte daco-român, aromân, meglenoromân şi istroromân avem de a face cu acceaşi gramatică.
Cum ar trebui să ne apărăm în acest proces contra aromânilor?
Procesul este pe rol la Bucureşti, iar atât Academia Română, cât şi toată apărarea va produce probe solide. Printre probele procesului va fi şi acest simpozion internaţional de lingvistică „Aromânii, istroromânii, meglenoromânii – ieri şi azi”, pe care noi îl organizăm, între 15 şi 16 mai, la Timişoara. Imediat după eveniment se va elabora un comunicat oficial privind punctul de vedere ştiinţific despre pretenţiile aromânilor. Nu ne mai putem permite ca în secolul al XXI să inventăm tot felul de fantasmagorii şi să le dăm drumul. Ceea ce este extrem de neplăcut este că în acestă grupare numeroasă a lui Costică Canacheu se află oameni fără pregătire şcolară. Oamenii care au studiat problema sunt înspăimântaţi.
Ce urmăreşte Canacheu prin dorinţa lui ca aromânii să fie consideraţi minoritari la noi în ţară?
Urmăreşte să creeze probleme foarte mari, o diversiune alimentată din afara graniţelor ţării. Aromânii sunt mulţi, sunt sute de miii, unii spun un milion. Cei mai mulţi trăiesc, însă, în Grecia şi Macedonia. În Peninsula Balcanică sunt minoritari, dar nu în România. În România au venit refugiindu-se, găsind adăpost la fraţii lor daco-români. Ei sunt tot români ca şi noi, dar au acestă particularitate lexicală de a antepune unor substantive prefixul „a”. Acest lucru înseamnă o limbă de sine stătătoare?
Ce s-ar întâmpla dacă aromânii ar câştiga procesul?
Nu au cum să câştige. Unele dintre probe sunt zdrobitoare. Ei susţin că trebuie consideraţi minoritate, pentru ca oamenii lor să ajungă mai uşor în Paralament, nu ca orice cetăţean român. Ei vor acces reprezentantiv. Suntem în faţa unei situaţii absurde. Ei sunt minoritate în Grecia, în Albania în Macedonia, acolo da, dar nu au, însă, cum să fie în România. Aici ei sunt ca şi noi, daco-românii, cetăţeni ai acestei ţări. În şcolile din localităţile unde există copii aromâni, să se predea săptămânal sau bisăptămânal aromâna. Dacă Geoană ajungea preşedinte, el avea soluţia . Soţia sa este aromână, şi Mircea Geoană era singurul care putea să rezolve problema introducerii predării în şcoli a dialectului aromân. Astfel se evita o situaţie extrem de periculoasă.
Ce avem de pierdut dacă îi declarăm minoritari pe aromâni?
Dacă îi recunoaştem ca minoritate, vor sări în sus şi maramureşenii cu subdialactul maramureşean, vor fi foarte vioi şi bănăţenii, care vorbesc şi ei subdialectul bănăţean, vor sări în sus oltenii şi moldovenii. Este o problemă de securitate naţională. Se urmăresc nişte ţinte clar antiromâneşti. Tristeţea este că aceşti aromâni care ies în faţă sunt coada de topor din fabula lui Grigore Alexandrescu.
Cine ar avea un interes să ateneteze la securitatea naţională a României?
Þintele antiromâneşti vin de dincolo de hotare. De multă vreme, dinspre Macedonia vin tot felul de săgeţi otrăvite. Procesul îşi va urma rolul. Va fi un dosar foarte consistent. Vor fi şi tratate scrise de oameni de ştiinţă străini, care sunt absolut obiectivi. Nu vor putea fi acuzaţi de subiectivitate. Aceşti indivizi acuză oamenii de ştiinţă daco-români şi chiar pe cei aromâni. Matilda Caragiu a fost o mare lingvistă aromână, dar nu avea cum să suţină asemnea prostii.
De ce nu îl chemaţi la simpozion şi pe Canacheu? Îi puteţi explica cum stă treaba…
La congres vom avea personalităţi de prim rang din principalele centre universitare din România şi din afara graniţelor, oameni cu un prestigiu profesional solid. Noi nu facem circ, facem ştiinţă. Nu avem bani de dat nimănui să profeseze anumite idei. Adevărul nu e acceptat cu uşurinţă. Degeaba îi explici unui semianalfbaet nişte lucruri pe care oameni cu zeci de ani de ştiinţă l-au demonstrat.
Domul deputat Canacheu e semianalfabet?
Da, şi el, şi alţii ca el. Anul trecut am făcut un simpozion dedicat aromânilor şi au venit personaje pline de bani, fraţii Duşu, ei sunt un fel de sponsori pentru aromâni, nu poţi convinge o persoană cu un nivel de inteligenţă redus. Adevărul ştiinţific presupune capacitate de a asimilia şi prelucra nişte date. Dacă ea nu există, totul e o pledoarie în deşert.
