Încă nu se ştie clar dacă tăierile ilegale de arbori se produc pe teritoriul României sau al Serbiei
Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera) se străduieşte de mai mult timp să facă lumină în cadrul unui fenomen care se manifestă în zona Deltei Nerei: acela al tăierilor ilegale de arbori. Observatorii ONG-ului românesc, dar şi cei ai unei asociaţii partenere din Serbia au putut consemna zgomote de drujbe, dar şi urme clare ale tăierii de pomi într-o zonă protejată natural. Numai că nu este clar încă de care parte a Nerei se petrece fenomenul: cea românească sau cea sârbescă. Ori, poate, în ambele. GEC Nera a demarat, în acest sens, o corespondenţă cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, pentru a se putea identifica cu precizie, pe hărţile actuale, linia exactă de frontieră. În acest fel s-ar putea repera cu precizie cine taie copaci fără autorizaţie: românii sau sârbii? Organizaţia cărăşeană a trimis o scrisoare adresată direct chestorului şef Ioan Buda, inspector general al PFR, scrisoare în care se spune: “Vă informăm că Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non profit, derulează în perioada septembrie 2012 – iunie 2013 proiectul de interes public Watchdog şi advocacy destinate stopării activităţilor antropice ilegale în aria Parcul Natural Porţile de Fier susţinut financiar de către Trustul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală şi de Est în cadrul programului Fondul pentru Inovare Civică derulat în Romania de către Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În acest context, îmreună cu parteneri ONG din Serbia verificăm fenomenul tăierilor ilegale de arbori de pe teritoriul României şi Serbiei care este posibil să se fi produs şi pe teritoriul României în rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre din Parcul Natural Porţile de Fier. Pe timpul verificărilor au existat diferenţe de opinie între reprezentanţii poliţiei de frontieră din România şi cei din Serbia privind traseul pe teren al liniei de frontieră, astfel că fără a avea informaţii clare privind acest traseu, conform procesului verbal al ultimei întâlniri a Comisiei mixte româno – sârbe privind delimitarea/rectificarea liniei de frontieră, am putea ajunge la concluzia că tăierile se produc în zone care practic nu sunt controlate de poliţia de frontieră din cele două ţări. Vă rugăm ca în baza legii 544/2001 să ne puneţi la dispoziţie, cât mai curând posibil sau în termen legal, o copie după detaliul liniei de frontieră din zona Delta Nerei. În cazul în care furnizarea acestui document nu este de competenţa instituţiei dvs., sau informaţia este clasificată, vă rugăm să ne precizaţi cui şi cum trebuie să ne adresăm pentru obţinerea acestei informaţii.” Scrisoarea este semnată de dr. ing. Cornel Popovici Sturza, director executiv, coordonator de proiect. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a răspuns GEC Nera, trimiţând şi o hartă a zonei, menţionând câteva detalii geografice care fac referire la faptul că sedimentele depuse şi apa adunată în această zonă, fapt ce ar determina, pe unele porţiuni, observarea mai dificilă a liniei de frontieră. Dar, spun cei de la inspectorat, pentru informaţii mai detaliate, GEC Nera ar trebui să se adreseze Direcţiei Topografice Militare Bucureşti, aspect respins din start de ong-ul cărăşean, care nu dispune de asemenea fonduri. De fapt, susţine Doina Mărgineanu, responsabil cu relaţiile publice al GEC Nera, delimitarea exactă ar fi trebuit făcută pe bani publici, imediat după întâlnirea din 2007 a Comisiei mixte româno-sârbe. În acest context, reprezentanţii CEC Nera susţin că, potrivit acestei hărţi, linia exactă a frontierei rămâne “în ceaţă”, neexistând un plan de detaliu care să permită identificarea corectă. Aşa că, până una-alta, cine sunt “braconierii” de copaci? Românii sau sârbii? Ori şi unii şi alţii? Mai mult, care este linia exactă a frontierei româno-sârbe, mai ales că, până la urmă, aici se află graniţa Uniunii Europene?
