Lipsa parcărilor în Timişoara pare fără rezolvare? În acest moment, oficial, sunt peste 200.000 de maşini la 320.000 de locuitori, iar neoficial, peste 400.000, cu tot cu cele înregistrate în alte oraşe.
În aceste condiţii, locuri de parcare există peste tot: pe carosabil, blocând aproape circulaţia şi gâtuind-o, pe spaţii verzi, oriunde există, pe terenuri virane, cât vezi cu ochii, pe trotuare, la orice pas, încât abia mai găseşti o cărăruie să te strecori, în faţa porţilor dărăpănate din clădirile istorice şi înaintea uşilor de termopan din condominii.
Parcări sunt peste tot, în Timişoara, dar extrem de puţine sunt autorizate. „Există un deficit de 14.000 de parcări, în Timişoara”, a dat verdictul viceprimarul Dan Diaconu, marţi 9 februarie 2016. Ce şanse sunt pentru a fi rezolvată problema? „Nu sunt şanse!”, credem noi.
Din păcate, problema şi mai gravă este că între parcări şi poluarea cu praf din Timişoara există o relaţie foarte strânsă. Prin urmare, lipsa parcărilor accentuează poluarea cu praf. De ce? Nefiind locuri special amenajate, pietruite sau asfaltate, foarte mulţi şoferi îşi opresc maşinile pe spaţiile verzi de pe marginea carosabilului sau printre copacii de pe terenurile virane dintre blocuri, unde ar trebui să existe locuri amenajate cu verdeaţă şi flori. Pământul este luat pe roţi şi cărat pe şosea, iar de acolo traficul intens îl înalţă în aer sub formă de praf (particule în suspensie PM10 şi PM2,5), iar noi îl băgăm în plămânii noştri încăpători, dar extrem de sensibili. Bineînţeles că o altă sursă de poluare cu praf o reprezintă şi şantierele. Rezultatul? Iată ce spun specialiştii!
Cele mai nocive pentru sănătate sunt microparticulele atmosferice cu un diametru mai mic decât 2,5 micrometri (PM 2,5). Directiva Uniunii Europene prevede monitorizarea concentraţiei microparticulelor PM 2,5 de către statele membre, prin instalarea unor centre de măsurare şi în acelaşi timp reducerea lor. Comisia pentru Mediu din cadrul Parlamentului European a stabilit pentru particulele atmosferice cu un diametru mai mic decât 2,5 micrometri, definirea unei valori ţintă de 25 micrograme per metru cub de aer valabilă din 2010. Începând cu 2015, această valoare devine o limită constrângătoare. Parlamentul European (PE) a obţinut o a doua valoare limită de 20 micrograme pe metru cub de aer, ce ar trebui respectată până la 1 ianuarie 2020, respectiv în decurs de cinci ani după atingerea primei valori limită. Pe de altă parte, PE a intenţionat să stabilească o limită medie anuală şi pentru microparticulele PM10, dar din lipsa spijinului consiliului a accceptat menţinerea limitelor existente -explică euroactiv.ro
Ce e de făcut?
Simplu! Construirea a 14.000 de parcări în frumoasa capitală a Banatului! Cine să le facă? Primăria Timişoara! Le va face?……!!!
