Drept consecinţă a rezultatelor dezastruoase la bacalaureat 2011, locul de muncă ideal pentru cei mai mulţi tineri este creionat astfel: “Loc de muncă fără muncă”. “Aceasta este opţiunea persoanelor care mizează pe lipsa de responsabilitate şi speră la un job bine plătit şi cu un volum redus de muncă”, se arată în studiul “Tinerii şi incluziunea pe piaţa muncii în România”, prezentat de către Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara (FALT), la sfârşitul săptămânii trecute, şi realizat de către Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni la nivelul a şapte regiuni de dezvoltare.
“Locul de muncă ideal? Poate într-o lume ideală”
“Loc de muncă pe bani mulţi” reprezintă alegerea tinerilor care consideră că indiferent de satisfacţiile de altă natură sau de volumul de muncă depus, stimulentele de ordin financiar sunt cele mai importante. “Loc de muncă făcut cu plăcere” se află pe locul trei în opţiuni şi reprezintă jobul ideal al respondenţilor care găsesc o motivaţie intrinsecă în activitatea pe care o desfăşoară. Pe ultimul loc se află “Locul de muncă ideal? Poate într-o lume ideală” este opţiunea pragmaticilor care consideră munca un rău necesar. Când se pune problema găsirii locului de muncă, pragmatici sau idealişti, angajaţi sau nu, respondenţii au considerat că un loc de muncă pe măsura aşteptărilor este din ce în ce mai dificil de obţinut. Pentru tinerii care nu au mai fost angajaţi principala dificultate o reprezintă lipsa de experienţă. “Problema ar putea fi depăşită dacă deficitul de cunoştinţe şi activităţi practice din educaţie ar fi acoperit de curricula universitară. Mai mult, în ecuaţia diplome-relaţii, percepţia tinerilor rămâne una pesimistă, care înclină balanţa în favoarea relaţiilor”, arată studiul ANBCC.
Nevoile tinerilor din Regiunea de Vest
Lipsa locurilor de muncă în concordanţă cu pregătirea tinerilor; recompensa să se facă în funcţie de pregătire şi de volumul de muncă prestat şi respectul drepturilor în ceea ce priveşte prevederile Codului Muncii – sunt principalele nevoi identificate de către tinerii respondenţi din Regiunea de Vest – judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara. Insuficieanta dezvoltare a parteneriatelor dintre sistemul educaţional şi mediul economic, instabilitatea legislativă şi incapacitatea autorităţilor locale de a construi strategii sunt trei dintre obstacolele privind lipsa locurilor de muncă în concordanţă cu pregătirea tinerilor. De asemenea, unul dintre obstacole în ceea ce priveşte o bună recompensare îl reprezintă influenţa factorului politic în evaluarea angajaţilor. Se mai adaugă sistemul rigid de salarizare din instituţii şi lipsa unor sisteme clare de evaluare şi testare a angajaţilor.
