Se discută mult în aceste zile – și pe bună dreptate – despre Pilonul II de pensii. Sunt analiști, care afirmă că acesta reprezintă o capcană pentru pensionari. Sunt alții care, dimpotrivă, avansează teza conform căreia, în viitor, acest al doilea pilon va asigura supraviețuirea a milioane de pensioanri. Exisă o dispută și la nivel guvernamental. Legată de randament. Răspunsul la această întrebare cheie privind randamentul este probabil cel mai bun indicator pentru adepții sau adversarii Pilonului II de pensii. Din punctul meu de vedere, Pilonul II se conturează ca o capcană.
Când cancelarul german Bismarck a inventat acest sistem de pensii, el nu și-a imaginat că se poate trasforma într-un joc piramidal. Aflat la mâna guvernelor iresponsabile. Ulterior, statele lumii au început să se confrunte cu problema reală a îmbătrânirii în ritm susținut a populației. Ceea ce înseamnă că din ce în ce mai puțini urmează să asigure supraviețuirea unui număr din ce în ce mai mare de persoane.
Nu ar trebui să se întâmple așa. Rațional vorbind, o persoană muncește timp de 45 de ani, plătindu-și contribuțiile de stat pentru asigurări, pentru ca apoi, din sumele rezultate, să-și asigure existența încă maximum 20 de ani. Plătești azi sume de bani pe care statul ți le rulează azi pentru a recupera mâine Iar mâine nu mai ai ce recupera. Fondurile de pensii, din varii motive, se dovedesc din ce în ce mai insuficiente.
Pentru a nu recurge în mod ostentativ la bugetul de stat, asigurându-se de acolo fondul de pensii, și pentru că fondul de pensii se dovedește a fi insuficient, guvernele au recurs la o șmecherie. Au mai inventat Pilonul II. Și Pilonul III.
Pilonul I este reprezentat de contribuțiile obligatorii care merg la fondul de pensii al statului. Le plătește fiecare salariat. Timp de circa 45 de ani. Firește, dacă nu luăm în calcul categoriile speciale și vârstele speciale de pensionare ale unora. Pilonul II de pensii este tot obligatoriu, începând din 2008, iar aici contribuțiile pentru persoanele care nu au optat pentru o destinație sau alta au fost îndreptate aleatoriu către 18 fonduri de pensii private, care în final au rămas doar șapte. Teoretic, ar trebui să vorbim despre societăți de investiții controlate și garantate de stat. Banii mei ar trebui să intre într-o veritabilă morișcă și să fie înmulțiți corespunzător, astfel încât, la data pensionării, veniturilor mele să li se mai adauge o sumă consistentă. În fine, s-a inventat și Pilonul III de pensii, care, să-mi fie îngăduită o licență, este și mai privat. În acest caz, morișca ar trebui să fie și mai puternică.
Astăzi însă un uriaș scandal este gata să fie detonat în ceea ce privește Pilonul II. Tema centrală a discordiei, care are loc nu numai la nivelul societății românești ci chiar în interorul majorității parlamentare și a Guvernului, vizează randamentul celor doi piloni. Fondul, să-i spunem clasic de pensii, cel moștenit de la Bismarck ca sistem de organizare, ar trebui să aibă creșterea cea mai mică. O creștere care cel mult să acopere inflația. Pentru că statul nu poate investi din acest fond. În timp ce fondul rezultat din Pilonul II , în care deja au fost strânse sume colosale, ar trebui să aibă un randament mai mare. Societățile care admistrează Pilonul II funcțonează după modelul fondurilor de investiții. Prin urmare, banii ar urma să fie utilizați în investiții de tot felul, cu un grad mai mic sau mai mare de risc, care să aducă an de an prin creștere venituri din ce în ce mai mari. Mai ales dacă vorbim despre o economie cum este cea a României, cu unul dintre cele mai mari ritmuri de creștere din Europa, dacă nu cumva cel mai mare și care ne poate transforma într-un stat emergent. Și aici intervine marea supriză.
Marea și trista surpriză, care se conturează drept o capcană pentru viitorii pensionari, este că pilonul II de pensii are un randament mai scăzut decât Pilonul I. Ori există enorm de multă prostie la nivelul managementului tuturor societăților care au supraviețut celor 18 din 2008, ori, și mai grav, există o uriașă fraudă. Se pare că avem parte de amândouă. Ceea ce le creează acestor fonduri un conțint toxic exploziv. În geneal, banii au fost investiți aproape exclusiv în titluri de stat. Asta înseamnă lipsă de imaginație și multă prostie. Nu în acest fel utilizezi morișca acestor fonduri și nu în acest fel stimulezi economia unui stat. Dar chiar și în acest mod, creșterea din Pilonul II ar fi trebuit să fie mai mare decât creșterea înregistrată în Pilonul I. Singura concluzie rezonabilă este că prădătorii au ajuns și aici.
Este tema unei analize pe care promite să o facă Guvernul dar și tema unei viitoare anchete și a unui scandal de proporții.
