Acasă Eveniment Mai poate fi salvată agricultura din Timiş de la marele dezastru din...

Mai poate fi salvată agricultura din Timiş de la marele dezastru din 2012?

DISTRIBUIȚI

După ce, în 2011, s-a obţinut una dintre cele mai bune producţii din ultimii ani, datorită condiţiilor climatice favorabile, agricultura din Timiş se îndreaptă către unul dintre cele mai mari dezastre în 2012. Aici se adaugă şi blocajul pieţei cerealelor “datorită declaraţiilor sforăitoare ale ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără”.
Rapiţa, grâul, orzul – riscă să fie compromise

Fiindcă nu a plouat de două luni în Timiş, culturile de toamnă – rapiţa, grâu, orz – riscă să fie compromise, iar fermierii să înregistreze cele mai mari pierderi din ultimii ani. Solul este atât de uscat, încât plugul nu îl poate pătrunde, pentru arat şi semănat, fiindcă mulţi producători nu au utilaje puternice. Numai fermele mari care deţin tractoare moderne pot ara pământul. Pentru ca dezastrul să fie şi mai mare, irigaţiile sunt ca inexistente, după 21 de ani, de când fermierii se tot plâng şi cer sprijin de la Ministerul Agriculturii, pentru ca instalaţiile să fie repuse în funcţiune. Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, a declarat că toate guvernele care s-au perindat la conducerea ţării nu au făcut nimic timp de 21 de ani în ceea ce priveşte irigaţiile. Dacă înainte de 1989 erau irigate aproape 2 milioane de hectare, la nivel naţional, acum dacă mai sunt udate 32.000 de hectare, dar şi aici sunt mari probleme, fiindcă se motivează că nu sunt bani, energia şi apa sunt foarte scumpe. În Timiş, dacă în primăvară au fost inundate o parte dintre culturi, fiindcă nu au funcţionat sistemele de desecare, acum există secetă, fiindcă nu există sistem de irigaţii. “Totuşi, împotriva secetei se poate lupta, prin plantarea de perdele de protecţie. Toţi trebuie să ne implicăm, în frunte cu primăriile. Deocamdată nu cred că lipsa ploilor e un lucru aşa de alarmant. Mai degrabă e o secetă de gândire a celor care conduc Ministerul Agriculturii. În Timiş, în unele zone –Jimbolia, Variaş, Sânnicolau Mare sau Periam – există soluri foarte rezistente. Precipitaţiile care vor veni prin octombrie, noiembrie, decembrie pot compensa lipsa apei din agricutură. În acest moment, marea problemă o reprezintă blocajul pieţei cerealelor, datorită declaraţiilor sforăitoare ale lui Valeriu Tabără, de supraproducţie. Ministrul Agriculturii nu are dreptul să intervină indirect pe piaţa agricolă”, a declarat Matei.

Solul e uscat până la 20 de centimetri adâncime

Aflat în vizită în Caraş-Severin, săptămâna trecută, ministrul Tabără a recunoscut că anul acesta a fost foarte bun. “Este o anumită perioadă de secetă, dar sper să existe suficientă apă pentru parcurgerea fazelor din iarnă, iar mai apoi din primăvară”, a spus ministrul.
Din informaţiile transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie reiese că la data de 7 octombrie rezerva de apă în stratul de sol 0 -20 cm înregistra valori scăzute şi deosebit de scăzute. Seceta pedologică este moderată, puternică şi extremă în cea mai mare parte a regiunilor agricole, exceptând suprafeţele din nordul Transilvaniei, nord-vestul Moldovei şi nord-estul Crişanei, unde rezerva de umiditate prezintă valori satisfăcătoare şi izolat apropiate de optim. 

 

Comentarii

comentarii