Luni, 10 octombrie, Primăria Timișoara a organizat și a doua dezbatere privind regenerarea urbană a zonei Pieței Traian. Prima, cea de acum două săptămâni, la care a fost și primarul Dominic Fritz, s-a lăsat cu scandal și înjurături. De această dată, însă, fie pentru că viceprimarul Ruben Lațcău a știut să calmeze spiritele, fie pentru că cetățenii apucaseră să vadă despre ce este vorba în proiect, a fost ceva mai bine. Nemulțumiți, totuși, au fost și acum, iar întreruperile nu au lipsit.
Încă de la prima dezbatere, pe internet a fost deschisă și o pagină unde puteau fi trimise propuneri și întrebări. Și aproximativ 50 de timișoreni le-au și trimis. În cadrul dezbaterii, arhitecții de la Planwerk au și început răspunzând la aceste întrebări. Cele mai multe vizau trei aspecte: traficul, accesibilitatea și vegetația. Drept urmare, proiectanții au oferit câteva clarificări generale: copacii maturi nu vor fi tăiați, nu vor fi blocate căile de acces în curți existente, iar drumurile vor avea toate facilitățile necesare persoanelor cu dizabilități.
În ceea ce privește întrebările despre sugestiile punctuale, arhitecții au vorbit despre accesibilitatea către cele două clădiri ale Liceul „William Shakespeare” – care se va face dinspre strada Ion Caragiale –, despre autobuzul școlar care cel mai probabil va intra pe strada Zlatna, despre alveole de parcare de scurtă durată și pentru persoane care vor fi prevăzute pe străzile Dacilor și Ștefan cel Mare sau despre zona podului dacilor, unde tramvaiul va avea cale de circulație separată.
Au urmat mai apoi intervențiile cetățenilor. Dintre aceștia, doi au fost mai vocali – Cătălin Gheorghiu și Alin Ciobanu. În general, din intervențiile acestora a reieșit un lucru: aceștia consideră că nu au fost consultanți îndeajuns de mult. „Nimeni din zona asta nu este împotriva unui proiect de reabilitare, dar vrem să fim și noi parte din el, din dialog”, a spus primul.
Cel de-al doilea, care s-a recomandat drept inginer constructor, a fost mai dur: „Cred că există o problemă din partea primăriei, dar tind să cred – și îmi pare rău să spun asta – că și din partea arhitecților. Tema de proiectare ați spus că are vreo 80 de pagini. Ce ne-ați pus nouă la dispoziție pe site-ul primăriei are opt pagini cumulat. Dacă tai chestiile care apar în două sau trei locuri, rămân cu patru pagini A4 de text. Patru pagini ca urmare a șapte luni și jumătate de când s-a semnat contractul de finanțare! Mai există două imagini asociate care nu au legendă, care pe jumătate nu pot fi citite. Cum se poate construi o relație de încredere între riverani, primărie și proiectanți în absența comunicării?”.
În replică, viceprimarul Ruben Lațcău le-a răspuns celor doi: „Reproșul pe care îl faceți – dacă e îndreptățit sau nu, nu discut – este «cum și-a permis primăria să vină să facă o temă de proiectare și să ne-o arate în față? Noi voiam să fim incluși din start! Dacă se poate, să fi venit la primele ședințe și să fi spus noi funcționarilor ce să facă, să fi decis noi pentru ei unde să pună virgula în respectiva temă. Să spunem noi unde să vină asta». Suntem în punctul acesta tocmai pentru că primăria și-a dorit să aibă consultare. (…) Suntem aici într-o fază incipientă. SF-ul (studiul de fezabilitate – n.r.) nu a fost încă închis. Suntem la o dezbatere care stabilește SF-ul. După aceea stabilim cum ne împărțim. Acesta este momentul în care dezbatem și stabilim ce indicatori vrem”.
Tot viceprimarul a amintit de mai multe ori de-a lungul discuției că există un ghid de finanțare pe POAD, programul prin care primăriea vrea finanțare, dar și că unele lucruri punctuale vor fi finanțate din bugetul local.
De-a lungul discuțiilor tot Alin Ciobanu a adus în discuție și o altă „problemă”: lipsa spațiilor pentru dedicate fie „hipsterilor”, fie „celeilalte” categorii de cetățeni din zonă. „Legat de diversitatea nevoilor. Există două tipuri mari de populație care trăiește în zonă. Există «hipsterii», artiștii, arhitecții, IT-iștii care au un venit de anumit fel și activități de anumit fel. Și există alte categorii sociale care nu sunt de acolo, care au poate pensia minimă sau care trăiesc din ajutor social sau dintr-un venit minim. Activitățile celor două tipuri de categorii sociale, în public și în privat, sunt total diferite. M-am uitat pe toate planșele, pe toate randările și nu am văzut un metru pătrat de spațiu în care nevoia mea de hipster cu venit peste medie este pusă ca fiind secundară unui – nu știu – copil dintr-o familie de țigani cu șase copii care stau într-un apartament de 40 de metri pătrați. Copilul meu și copilul acela au nevoi diferite de la spațiul public. Nu am văzut un metru pătrat de felul ăsta. Acest lucru va genera un conflict pe termen lung, după ce plecați (din primărie – n.r.), pe care copilul meu îl va trăi”.
În legătură cu acest subiect, Lațcău a spus că rolul Direcției de Asistență Socială și al ONG-urilor să aibă programe sociale, însă a punctat că intenția primărie este și să existe spații în care să fie reunite mai multe categorii sociale.
