Acasă Actualitate Mănăstirea Timișeni-Șag, mărturie de viață monahală în Banat. Hramul 2019

Mănăstirea Timișeni-Șag, mărturie de viață monahală în Banat. Hramul 2019

DISTRIBUIȚI

Astfel, cu prilejul sărbătorii Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul 2019, Mănăstirea Timișeni, una dintre cele mai reprezentative vetre monahale din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei, a îmbrăcat haine de sărbătoare, deschizându-și larg porțile, pentru a-i primi pe toți pelerinii care au vrut să înalțe rugăciuni către ocrotitorul spiritual al mănăstirii, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

Programul liturgic a debutat încă din ajunul sărbătorii, cu oficierea Vecerniei Mari, unită cu Litia de către un sobor de preoți de la Centrul eparhial, ieromonahi și preoți din cadrul eparhiei.

La finalul slujbei, părintele consilier Zaharia Pereș a rostit un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre dimensiunea kerygmatică și misionară a activității Sfântului Ioan, ultimul prooroc al Vechiului Testament și Înaintemergătorul Domnului.

În continuarea exortației, părintele consilier i-a îndemnat pe pelerinii prezenți să pună în faptă învățătura proorocului Ioan și să fie mereu atenți la nevoile celor din preajma lor.

Programul liturgic închinat Sfântului Prooroc Ioan a continuat, în noapte, cu Sfânta Taină a Maslului, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie, iar, în zorii sărbătorii, s-a oficiat Slujba Aghiasmei Mici și Taina Sfântului Maslu.

Serviciul religios din ziua hramului a fost încununat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către ÎPSS Ioan, arhiepiscopul Timișoarei și mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. După otpustul Dumnezeieștii Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre viața Sfântului Ioan, precum și despre însemnătatea mesajului său metanoic.

Mitropolitul Vasile Lăzărescu a hotărât reînfiinţarea a trei vetre monahale, vremelnic desfiinţate de stăpânirile potrivnice neamului şi credinţei poporului român creştin ortodox, aflate în cuprinsul Eparhiei Timişorii, în 1944.

Astfel că, prin hotărârea Consiliului Eparhial, au fost redeschise mănăstirile de la Lipova, Partoş şi Cebza, vetre călugăreşti cu rezonanţă în conştiinţa bisericească şi spirituală a ortodocşilor bănăţeni.

Registrele cu procesele verbale ale Mănăstirii de la Partoş – Timişeni, evidenţiază faptul că, în primii ani de existenţa a aşezământului monahal de la Timişeni, acesta a avut statutul de metoc al Partoșului.

În scurt timp însă, acesta şi-a dobândit statutul de sine stătător, îndeosebi din pricina faptului că Mănăstirea de la Partoş se află în mijlocul satului, neavând spaţiile corespunzătoare pentru adăpostirea personalului monahal mai numeros.

Inițial, la Timișeni se afla numai o clădire, cantonul silvic, cu 6 camere, hol și pivniță. Două dintre camere au fost transformate în capelă, unde s-au oficiat serviciile divine până în anul 1972, când s-a târnosit noua biserică mănăstirească de către înaltpreasfințitul părinte mitropolit dr. Nicolae Corneanu.          

Mănăstirea Timişeni a avut o dezvoltare impresionantă încă din primii ani de existenţă, chiar şi ca metoc al Partosului. Pentru buna şi corespunzătoarea funcţionare a aşezământului s-au ridicat în anul 1946 o clădire cu 18 încăperi pentru chilii şi ateliere, în 1947, o altă clădire ce adăpostea trapeza şi bucătăria, iar în 1950 alte clădiri pentru trebuinţele gospodăreşti.

De asemenea, s-au primit spre folosinţă şi 2 hectare de teren, unde s-a amenajat grădina. Toate aceste eforturi de ctitorire s-au datorat inclusiv arhimandritului Iustinian Dalea, exarhul mănăstirilor din Eparhia Timişoarei, care a coordonat dezvoltarea atât patrimonială, precum şi cea spirituală a metocului de la Timişeni – Sag.

În prezent, obștea mănăstirii numără 40 de viețuitoare, care mențin și duc mai departe flacăra credinței ortodoxe în partea de Vest a țării.

Comentarii

comentarii